Peste 5.000 de persoane au protestat joi, în centrul Bârladului, cerând interzicerea exploatării gazelor de şist din zonă de către gigantul american din industria energetică Chevron. Ei au susţinut că metoda fracturării hidraulice folosită de către reprezentanţii companiei este una periculoasă atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru oameni.
Demonstranţii au parcurs în timpul mitingului traseul cuprins între Grădina Publică din Bârlad şi Piaţa Civică. Ei au în continuare în vedere înaintarea unei petiţii în acest sens, semnată până în momentul de faţă de circa 22.000 de persoane, reprezentanţilor Guvernului României.
Un protest similar a avut loc, pe 6 martie, în faţa sediului Ministerului Economiei aflat în Capitală.
Manifestaţii similare cu cele ale bârlădenilor au avut loc şi în Franţa şi în Bulgaria, unde autorităţile au decis interzicerea folosirii tehnicii fracturării hidraulice.
Pentru a-şi susţinte punctul de vedere militanţii au creat şi două grupuri pe site-ul de socializare Facebook, ce au adunat, în total, 5.901 membri, şi o pagină specială unde persoanele care sunt de părere că activităţile Chevron trebuie sistate pot dezbate această problemă.
Militanţii au iniţiat şi o petiţie online, care a fost semnată, până în momentul redactării acestei ştiri de către 5.537 de persoane de pe 4.484 de adrese IP distincte.
Reprezentanţii CJ Vaslui se împotrivesc exploatării gazelor de şist.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Vaslui privesc cu interes activităţile Chevron de la Bârlad şi susţin că exploatarea zăcământului se va face doar atunci când se vor găsi nişte metode sigure atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru localnici.
"Nu suntem absurzi. Nu rămânem pe nişte pungi de bogăţie. Dacă se pot scoate la suprafaţă prin metode care să nu dăuneze mediului şi populaţiei, atunci vom fi de acord", a declarat pentru gândul Corneliu Bichineţ, vicepreşedinte CJ Vaslui şi membru al partidului PRM.
El ne-a mai explicat că membrii CJ Vaslui sunt de acord cu realizarea de prospecţiuni şi cu luarea de probe din zonă, dar că, din informaţiile pe care le-a obţinut din partea specialiştilor, s-a ajuns la concluzia că modalitatea prin care se vor exploata gazele este una dăunătoare.
Demonstranţii scandează împotriva exploatării gazelor de şist din zonă. (Sursă foto: Facebook)
"Judeţul Vaslui are destule greutăţi fără să mai adăugăm noi una", ne-a mai spus el.
În ceea ce priveşte poziţia sa în legătură cu protestele ce au avut loc, joi, la Bârlad, vicepreşedintele CJ Vaslui susţine că localnicii sunt informaţi pe această temă şi vor să îşi exprime nemulţumirea, dar admite că printre cele 5.000 de persoane care au demonstrat s-au aflat "şi câţiva papagali de politicieni" care au participat la miting din motive electorale.
Cât despre petiţia semnată până în momentul de faţă de peste 20.000 de persoane ce urmează să fie adresată Guvernului şi în care se cere interzicerea exploatării gazelor de şist, Bichineţ susţine că o va semna la rândul său în momentul în care îi va fi înmânată. "Nu a ajuns tabelul nominal şi la mine, dar nu voi ezita niciodată să semnez", ne-a declarat el.
Localnicii ar putea fi chemaţi la referendum.
Odată cu organizarea alegerilor locale din judeţul Vaslui, bârlădenii şi locuitorii a 30 dintre comunele vasluiene ar putea fi chemaţi să îşi exprime punctul de vedere cu privire la metoda fracturării hidraulice folosită de către gigantul american Chevron.
Deputatul Dan Marian, preşedintele PDL Vaslui, a anunţat această iniţiativă pe data de 15 martie, în cadrul unei conferinţe de presă.
"Probabil că va fi şi un referendum, dar sperăm că nu se va ajunge la aşa ceva. Guvernul României cred că nu este format dintr-o sumă de iresponsabili", ne-a declarat, la rândul său, Bichineţ.
În ce constă activitatea Chevron în România:
Gazul de şist se găseşte în rezervoare neconvenţionale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informaţiilor disponibile la Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP).
În Europa ar putea exista resurse bogate de hidrocarburi neconvenţionale, dintre care cele mai importante ar fi cele de gaz de şist, iar România este doar unul dintre statele Uniunii Europene unde astfel de resurse ar putea fi exploatate.
În luna august a anului trecut specialiştii companiei americane Chevron au realizat o serie de prospecţiuni seismice pe o suprafaţă de 400 de kilometri dintr-o concesiune aflată în Bârlad. Datele vor fi folosite ulterior pentru realizarea unui plan de forare ce va începe, cel mai probabil, în cea de-a doua jumătate a anului 2012, aşa cum a explicat şi Thomas Holst, directorul pentru România al companiei Chevron, la finalul trecut.
Suprafeţele de teren de care sunt interesaţi americanii de la Chevron. (Sursă foto: Chevron)
Programul americanilor a fost trimis spre avizare reprezentanţilor Asociaţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi constă în săparea a trei sonde ce vor avea adâncimi cuprinse între 3.000 şi 4.000 de metri. Conform documentelor oficiale ale MMP aceste activităţi nu cuprind şi folosirea metodei fracturării hidraulice.
Reprezentanţii Chevron trebuie să ceară autorităţilor de mediu un act de reglementare a activităţii pentru a putea demara lucrările de săpare ale sondelor.
Negocieri cu privire la obţinerea de licenţe pentru alte trei suprafeţe aflate în sud-estul ţării, cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi, au avut loc, de asemenea, pe parcursul anului trecut, conform raportului anual de activitate al americanilor pentru anul 2011.
Reprezentanţii Chevron s-au întâlnit cu mai mulţi oficiali români.
Preşedintele Traian Băsescu a discutat despre potenţialul economic al exploatării gazelor de şist, în cadrul unui discurs susţinut în Parlament pe data de 7 martie.
"În opinia mea, în momentul de faţă, sunt foarte multe interese, nu spun ale politicului sau ale Guvernului, Doamne fereşte, dar se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic. Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse", a explicat atunci Băsescu.
Laszlo Borbely, ministrul Mediului, a declarat, în urmă cu două săptămâni, pentru Mediafax, că reprezentanţii gigantului american din industria energetică au avut o întrevedere cu şeful statului în care s-a discutat potenţialul energetic al unor astfel de resurse înainte de discursul preşedintelui din Parlament.
Şi premierul României, Mihai Răzvan Ungureanu, s-a întâlnit pe data de 6 martie cu reprezentanţii Chevron, în prezenţa lui Mark Gitenstein, ambasatorului Statelor Unite ale Americii (SUA) la Bucureşti.
"Discuţia a vizat proiectul grupului american de a începe forajul de gaze în România, oficialii Chevron dorind să se asigure că pot începe proiectul", au declarat atunci surse oficiale pentru Mediafax.
Americanii au dat, de asemenea, asigurări ministrului Dezvoltării Regionale, Cristian Petrescu, asupra faptului că proiectele pe care le iniţiază vor ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi asupra faptului că standardele de mediu din România vor fi respectate în cadrul activităţilor companiei.
Bulgaria şi Franţa au interzis exploatarea gazelor de şist.
În urma semnării unor contracte cu guvernele Poloniei, României şi Bulgariei, reprezentanţii companiei Chevron explorează, în prezent, o suprafaţă de circa 16,1 milioane de kilometri pătraţi.
În cazul în care şisturile explorate vor deţine cantităţi de gaze ce vor putea fi comercializate, giganul american în industria energetică va dezvolta în regiunile respective diferite capacităţi de producţie pe termen lung, conform datelor oficiale ale companiei.
Guvernul Bulgariei a anulat, pe data de 17 ianuarie, licenţa de exploatare a gazelor de şist acordată, în luna iunie a anului trecut, companiei Chevron. Prin ea gigantul american putea să realizeze activităţi de prospectare a gazelor de şist, pe o perioadă de cinci ani, pentru o suprafaţă de 4.400 de kilometri pătraţi.
Hotărârea a fost luată după ce în acest stat au avut loc numeroase apeluri din partea populaţiei venite pe fondul temerilor conform cărora tehnica fracturării hidraulice, folosită de către compania americană, ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure.
Zone de unde americanii vor să exploateze resursele de gaz de şist. (Sursă foto: Chevron)
La o zi după anularea licenţei de prospectare a gazelor de şist a celor de la Chevron, oficialii de la Sofia au dezbătut în Parlament interzicerea totală a folosirii tehnicii fracturării hidraulice atât pe teritoriul statului, cât şi în apele teritoriale bulgare din Marea Neagră.
Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franţa, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie a anului trecut, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist, conform Le Monde.
Hotărârea a venit pe fondul unei puternice mobilizări a populaţiei împotriva tehnicii folosite şi de către reprezentanţii Chevron, ea fiind considerată de francezi a fi periculoasă pentru mediul înconjurător, poluând excesiv.
Proteste la Sofia împotriva exploatării gazelor de şist. (FOTO: Dimitar Dilkoff/Mediafax Foto/AFP)
Producătorii de substanţe chimice din Franţa au cerut, în urmă cu trei zile, preşedintelui Nicolas Sarcozy şi celorlalţi candidaţi la alegerile prezidenţiale să analizeze din nou interzicerea gazelor de şist şi păstrarea nivelurilor energiei nucleare, costurile fiind cheia competitivităţii în această industrie, informează Bloomberg.
"Dacă ni se interzic gazele de şist şi se micşorează nivelul energiei nucleare şi dacă noi va trebui să plătim cu 50% mai mult pentru energie, acest lucru reprezintă o îngrijorare imensă şi chiar periculoasă", a declarat în cadrul unui interviu din data de 16 martie, Olivier Homolle, preşedintele Uniunii Industriilor Chimice din Franţa.
Polonezii au emis 109 licenţe de prospectare către companii americane.
Polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, au o abordare diferită a exploatării gazelor de şist.
Conform primelor estimări privind resursele de gaze de şist, făcute publice, joi, la Varşovia şi bazate pe un raport al membrilor Institutului Geologic Polonez, pe teritoriul acestui stat există 1.920 miliarde de metri cubi de gaze neconvenţionale disponibile, dintre care 768 de miliarde de metri cubi ar putea fi exploatabili.
Aceste depozite ar putea să acopere cererea pe o perioadă de 35 - 65 de ani şi o producţie pe o perioadă de 115 - 200 de ani, în cazul în care ea rămâne la nivelul actual, informează Europolitics.
Până în momentul de faţă, în Polonia au fost emise aproximativ 109 licenţe de prospectare, în general către companii din SUA, polonezii sperând să ajungă în faza de exploatare comercială până în 2014.
Alte state cu potenţial în exploatarea unui astfel de zăcământ sunt Cehia şi Ungaria.
Ce susţin reprezentanţii Chevron despre tehnicile pe care le utilizează:
Reprezentanţii Chevron susţin că metodele folosite de ei în cadrul proceselor de explorare şi de exploatare sunt unele sigure pentru mediul înconjurător.
"Chevron protejează acviferele subterane de fluidele de fracturare şi de gaze prin căptuşirea sau <
După spusele lor, fluidele folosite în cadrul procedeului de fracturare hidraulică sunt utilizate la adâncimi chiar de peste 2 - 3 kilometri faţă de nivelul acviferului, fapt ce îl separă de el prin intermediul mai multor straturi de rocă impermeabilă.
"După fracturare, sondele care produc gaze de şist debitează şi cantităţi reduse de ape de zăcământ cu mineralizaţie crescută, care fie sunt deversate la staţii autorizate de tratare, conform reglementărilor legale, fie sunt tratate şi reutilizate sau reinjectate în straturile de rocă mai adânci, în sonde de injecţie", se mai arată în cadrul documentelor companiei.
Reprezentanţii Chevron susţin, de asemenea, că în scopul protejării mediului înconjurător realizează o serie de studii cu privire la impactul asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii.
În ce constă metoda fracturării hidraulice:
Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip şi cantităţi mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activităţile Chevron în Europa.
Amestecul pătrunde apoi prin "perforaturile colanei de foraj" şi creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă. Reprezentanţii Chevron susţin că aditivii utilizaţi în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiţi şi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi de către statele membre ale Uniunii Europene.
Extragerea gazelor de şist
Metoda de extragere a gazelor de şist. (Sursă infografic: BBC)
Următoarea etapă a procedeului reprezintă evaluarea descoperirilor făcute în cadrul fazei de exploatare experimentală, care este realizată prin fracturarea unor zone mici de testare cu ajutorul unor sonde verticale şi prin monitorizarea debitului de gaze obţinut.
Odată cu trecerea la exploatarea comercială a gazelor de şist roca este forată cu o serie de sonde orizontale şi este fracturat şistul pe toată suprafaţa lui.
Autorităţile nu au reglementări în domeniu:
În momentul de faţă, în cadrul legislaţiei din România, nu există deosebiri între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale şi nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele MMP.
Din această cauză "nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizaţii de mediu) pentru astfel de lucrări".
Documentul oficial al MMP privind prevederile legate de gazul de şist
Document MMP ce cuprinde prevederile privitoare la gazul de şist. (Sursă: Ministerul Mediului şi Pădurilor)
Pentru a explora sau pentru a exploata gazele de şist, companiile interesate trebuie să încheie acorduri de concesiune cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru început se realizează prospecţiuni seismice şi geologice ale zonei, apoi se trece la alte trei etape, exploatare, dezvoltare-exploatare sau exploatare.
Studiile menite să evalueze impactul activităţii companiilor asupra mediului sunt făcute în timpul forajelor la adâncime şi în faza de exploatare a gazului de şist.
În cazul acordurilor petroliere, durata fazei de exploatare durează aproximativ cinci ani.
Cine sunt americanii de la Chevron:
Activitatea companiei Chevron se desfăşoară în diferite domenii ale industriei energetice de la exploatarea, extragerea şi transportarea petrolului şi a gazelor naturale, până la producerea energiei geotermale şi la vânzarea de produse petrochimice şi distribuirea de carburanţi şi de lubrifianţi.
Pentru ea lucrează peste 58.000 de specialişti şi alţi 4.000 de angajaţi în staţiile de distribuţie.
În 2010, a produs peste 2,7 milioane de barili de petrol net pe zi şi a avut o capacitate globală de rafinare de 2 milioane de barili de petrol pe zi, conform rapoartelor de activitate.
Chevron deţine centre de distribuţie pe şase continente şi 13 centre de generare a energiei electrice în SUA şi în Asia.
Primele 10 companii din topul Fortune 500. (Sursă infografic:CNN)
În 2011, Chevron s-a aflat pe locul al treilea în topul "Fortune 500" al celor mai mari companii din lume realizat de revista Fortune şi citat de CNN, având venituri de peste 196.337 de milioane de dolari şi un profit de circa 19.024 milioane de dolari, ambele în uşoară scădere faţă de anul 2009.
Compania a fost devansată în top de către lanţul american de magazine Wall-Mart şi de către Exxon Mobil.
sursa: gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu