25 de euro...

Am fost abordat in limba engleza, pe strada de o tipa care era extrem de slaba si parea si putin bolnava (sau vroia sa para) imbracata in blugi si cu o bluza gri. Vorbea putin ciudat atat cat sa nu poti intelege prea bine ce vorbeste sau ce accent are. Dupa o poveste lacrimogena cum ca vine din strainatate si vrea sa se intoarca inapoi la ai ei, ca Ambasada nu a vrut sa o ajute, ca romanii nu sunt intelegatori si ca nimeni nu mai are incerdere in nimeni mi-a spus in sfarsit si motivul pentru care m-a agatat: sa-i dau 25 de euro, binenteles cu imprumut, sa trec eu acolo un nr. de telefon si adresa de e-mail pe o foaie si o sa mi-i trimita ea inapoi fara doar si poate, ca ea nu vrea sa cerseasca ci doar sa se imprumute. Tre sa recunosc ca m-a cam atins putin la sentiment si am ramas pe ganduri... Cand am fost la mare am ramas fara lei si am vrut sa schimb 5 euro ca sa-mi iau bilet de tren, dar la o casa de pariuri mi-a dat o fata 5 lei ca atat mai aveam nevoie si nu am mai schimbat nimic. Revenind la povestea noastra i-am zis tipei care vroia sa se "imprumute" sa ma astepte la scara 10 min si m-am dus acasa. I-am povestit Oanei si mi-a deschis ochii! Auzisem si eu de tot felul de povesti de cersit, dar cand vezi un om la necaz care aprope ca plange parca vrei sa-l ajuti desi te gandesti si tu din start ca poate fi o mare teapa. Avea dreptate Gheorghe Dinica: "mana care nu spune o poveste nu primeste nimic!" Am coborat si i-am zis ca si eu am vrut sa imprumut de la un prieten ca sa o ajut, dar ca prietenul meu nu avea banii astia asa ca imi pare rau, dar nu o pot ajuta. M-a intrebat ca daca m-am razgandit si ca de ce nu mai vreau sa o ajut ca doar e om de incredere "Isn't there anymore humanity in this world?", dar i-am intors spatele si am plecat.
Mi-am mai luat eu teapa cu dezinsectiile platite cand de fapt cele de la primarie nu te costa nimic, dar parca cereau mult mai putin decat 25 de euro asa ca imi pare bine ca n-am mai fost de treaba, de data asta...