Histria

"Cetatea grecească Histria a fost cel mai vechi oraş atestat de pe actualul teritoriu al României. În prezent, ruinele sale se află pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în judeţul Constanţa.
Histria fost întemeiată de colonişti greci din Milet în jurul anului 657 î.C. (după istoricul Eusebiu din Cezareea) sau 630 î.C. (după Skymnos), ca port la Marea Neagră şi distrusă prin secolul al VII-lea d.C. de invaziile avaro-slave.
Pe plan politic, Histria a jucat un rol important prin participarea la revolta oraşelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, la războiul împotriva Bizanţului şi la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor.
În jurul anului 260 i.d.Hr., Histria s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a smulge oraşului Byzantion controlul asupra portului Tomis.
Strabon scria că cetatea Histria se află "la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului".
Oraşul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1300 ani, începând cu perioada greacă şi terminând în perioada bizantină. În perioada greacă (sec. VII – I i.Chr.), oraşul era format din două părţi distincte, acropola şi aşezarea civilă, după un model des întâlnit în oraşele antice greceşti, structură care a fost menţinută pană la abandonarea oraşului în secolul al şaptelea p.Chr. Unul din motivele abandonării oraşului este şi colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razelm-Sinoe.
Primele monede bătute pe teritoriul României, la Histria. În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, şi anume emisiunea de monedă proprie în jurul anului 480/475 a. Chr. Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul oraşului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stânga, şi legenda (IΣTPI) încadrate într-un pătrat incus iar pe revers două capete umane alăturate şi inversate. Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetările arheologice propriu-zise au fost iniţiate în 1914 de către Vasile Pârvan. Chiar în prima campanie de cercetări arheologice de la Histria, Vasile Pârvan a descoperit o inscripţie intitulată Horothesia, care evidenţia graniţele teritoriul histrian în vremea lui Traian."

sursa: wikipedia