Problema alimentatiei trebuie, nu atat vazuta din punct de vedere cantitativ, cat mai ales din punct de vedere calitativ. Calitatea hranei consumata in general, putem spune ca este in concordanta directa cu calitatea vietii. O parte insemnata din populatia globului isi pierde viata anual, datorita consumarii unor produse alimentare neconforme, produse ce au la baza fabricarii lor numeroase chimicale, ingrasaminte chimice, aditivi si coloranti alimentari necorespunzatori.
Anual pe glob se inregistreaza mii de decese a caror cauza o constituie in principal alimentatia necorespunzatoare, bazata pe o serie de produse alimentare de calitate redusa, produse care sunt atat de origine animala cat si de origine vegetala.
Din ce in ce mai mult, tehnologiile folosite in obtinerea de produse agricole au in vedere doar factorii subordonati aspectelor cantitative ale productiei agricole si mai putin a acelora subordonati aspectelor calitative. Prin administrarea uneori chiar in exces, de ingrasaminte chimice s-a ajuns in situatia sporirii productiei agricole, din pacate aceasta crestere, a fost facuta prin sacrificarea calitatii produselor.
Acest lucru, in timp, a condus la cresterea imbolnavirilor, a numarului si tipurilor de cancer si in final a cresterii numarului de decese. Pe acest plan, speranta de viata s-a redus, iar ceea ce este si mai ingrijorator, se refera la faptul ca nu exista o perspectiva clara privind ameliorarea acestei situatii.
Zilnic, ne confruntam in magazine cu produse alimentare de origine animala sau vegetala, de calitate indoielnica. Produsele sunt foarte frumos ambalate, etichetate si prezentate, dar, calitatea lor lasa de dorit. Majoritatea produselor au la baza producerii lor, diversi coloranti sintetici, aditivi si inlocuitori care ulterior vor fi cauzele principale ale instaurarii diverselor afectiuni si boli, mergand in multe cazuri pana la deces.
Omenirea a inceput sa constientizeze impactul negativ al acestor alimente asupra sanatatii, si a organismului in general. In acelasi timp insa, se naste si o alta intrebare care apare intr-un asemenea context, si anume: ce putem face?
Este evident faptul ca, a schimba din temelii conceptia obtinerii de produse agricole, in sensul cresterii ponderii produselor agricole ecologice este un deziderat care nu poate fi atins fara realizarea unor investitii de capital.
Pe de alta parte, este de mentionat insa, si un alt aspect legat de faptul ca, investitiile respective vor rasplati pe deplin asteptarile oricarui investitor intr-o asemenea actiune, rasplata va venii sub forma unor profituri care sa motiveze pe deplin investitia facuta intr-un asemenea domeniu.
Mai mult decat atat, putem aprecia ca Romania prin traditiile ei in domeniul agricol, in general, ofera largi posibilitati si avantaje pentru valorificarea superioara in domeniu, nu numai a capitalului autohton ci si a celui strain.
Investitiile de capital orientate spre productia agricola ecologica, calitatea vietii, gradul de sanatate al unui popor, sunt conditionate printre alti factori si de calitatea produselor agricole consumate atat de origine vegetala, cat si a celor de origine animala.
Preocuparea principala care s-a instalat in decursul anilor, catre obtinerea unor cantitati de produse agricole cat mai mari nu a fost in concordanta mereu si cu calitatea acestor produse.
Mai exact, tehnologiile adaptate atat in sectorul vegetal cat si cel animal au vizat in mod prioritar aspectul cantitativ al activitatii, si mai putin pe cel calitativ. Administrarea de ingrasaminte chimice mai mult sau mai putin potrivite, folosirea unor metode mai mult sau mai putin adecvate de fertilizare a solului, folosirea unor aditivi si inlocuitori, administrarea de coloranti, la foarte multe dintre produsele agricole vegetale sau animale, s-au finalizat de cele mai multe ori cu rezultate dintre cele mai nedorite, ajungand sa afecteze in final, sanatatea populatiei.
In foarte multe cazuri, solurile, cursurile de apa si fantanile sunt sistematic otravite cu nitrati, potrivit avertizarilor facute de unii specialisti in domeniu.
In acest context, efectul imediat a fost faptul ca otrava ajunsa in apa sau in alimente a secerat mai multe vieti omenesti, in timp ce alte mii de cazuri au suferit intoxicatii acute.
Problema obtinerii produselor agricole ecologice si mai ales pe scara industriala, nu este o problema simpla de rezolvat. Atingerea acestui scop vizeaza mai mult planuri, din randul carora se detaseaza cel tehnic si cel economic. Pentru intelegerea mai exacta a aspectelor ridicate de aceasta problema ar fi util sa punem in discutie un exemplu chiar din Romania.
In estul tarii se afla o localitate numita ZEBIL. In anul 2005, un fermier din zona a dat tonul practicarii agriculturii ecologice. Acesta a inceput sa produca rosii, castraveti, ardei, vinete si ceapa, conform tehnologiilor ecologice. Dupa trei ani de monitorizeze severa, cele 240 de hectare ale fermierului au fost certificate din punct de vedere ecologic. In acest moment, consider util sa ne oprim putin si asupra consecintelor economice ale acestei certificari.
Ca urmare a certificarii ecologice, produsele agricole respective au putut fi exportate la un pret dublu fata de pretul care s-ar fi obtinut prin vanzarea acestor produse pe piata interna.
Bineinteles ca, fara atasarea pe produsele respective a etichetelor ecologice ce au avut la baza certificarea ecologica, acest lucru nu ar fi fost posibil. Evident este si faptul ca, obtinerea unui pret dublu la exportul acestor produse fata de vanzarea lor pe piata interna, in conditiile unor costuri de productie date, a insemnat si un profit mai mare, profit care la randul sau antreneaza o serie de alte consecinte economice favorabile pe diverse planuri, inclusiv pe planul realizarii unor investitii pentru dezvoltarea activitatilor in acest regim ecologic.
Urmare a acestui experiment, este de mentionat faptul ca la ora actuala, experienta amintita a fost preluata si de alti fermieri, astfel incat astazi, intregul teren din bazinul ZEBIL a fost certificat si inregistrat pentru culturi ecologice; diversi proprietari de terenuri s-au asociat pentru a practica agricultura in regim ecologic, astfel incat, in curand, zeci de noi agricultori vor primi certificatul ecologic din partea autoritatilor agricole romane.
In aceasta ordine de idei, una dintre masurile urgente ce trebuie luata nu numai in Romania, ci practic in toate statele de pe glob se refera la adoptarea unui pachet de legi foarte severe care sa vizeze protejarea biodiversitatii. Mai mult de atat, respectarea legilor ar putea fi insotita si de acordarea unor facilitati sub forma unor stimulente din partea statului. Cu totii suntem interesati sa consumam produse care sa se apropie de gustul natural al acestora, cu implicatii favorabile asupra sanatatii noastre.
Foarte multe din produsele agricole existente pe glob sunt frumoase la aspect, colorate, ambalate frumos, dar pe masura ce le consumam, observam ca le lipseste gustul si mirosul natural, fara a mai aduce in discutie si faptul ca implicatiile nefavorabile asupra sanatatii, lasate de consumul repetat si constant al acestor produse, ne pun in pericol sanatatea si ne fac organismul sa fie foarte sensibil in fata diverselor afectiuni.
Un cadru legislativ adecvat, masuri economice stimulative, monitorizarea atenta si riguroasa a activitatilor ce se vor inscrie pe linia practicarii unei agriculturi ecologice eficiente vor conduce in viitorul apropiat la cresterea calitatii vietii, reducerea numarului de boli, cresterea sperantei de viata si nu in ultimul rand, la obtinerea unor profituri pe masura, pentru cei care vor practica o agricultura
intr-un astfel de regim.
sursa: agricultura-romania.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu