Am incercat de mai multe ori sa le atrag atentia celor de la Pro-tv si i-am rugat sa vorbeasca in aceasta emisiune (Romania te iubesc) despre extractia gazelor de sist. Nu am primit nici un raspuns decat o ignoranta totala. Asta ma face sa ma gandesc la un singur lucru, cand vorbesti despre ceva atat de grav si de serios... Cineva a platit bine ca sa nu se vorbeasca la televizor despre asta. De altfel nici nu s-a vorbit la stirile Pro-tv(cei care au mereu numai stiri Bomba...) despre protestele din Barlad la care au participat mult mai multi oameni decat in Piata Universitatii la protestele impotriva lui Basescu... Se incearca o musamalizare cu care ne-am obisnuit ca si la constructia de autostrazi, atunci cand nu s-a divulgat nimic din contractul cu Bechtel, tot o firma americana... ca si Chevron, tot o firma care ne-a ingropat in datorii fara sa construiasca nimic la noi, dar care a construit in alte tari mai sarace extrem de bine si de repede. Probabil o sa se vorbeasca si despre aceasta distrugere (a intregului judet Vaslui) neinsemnata momentan dar extrem de importanta mai tarziu cand nu se va mai putea face nimic la Romania te iubesc peste vreo 5 ani ca sa se planga ca de obicei. Nu trebuie sa prevenim aceste distrugeri, trebuie doar sa ne cainam cand e prea tarziu.
Soarele aduce pe cerul tău Iubirea, Lumina se revarsă pe chipul tău frumos, dar nu ai Energie, Neantul te cuprinde şi Timpul parcă trece tot greu şi dureros, când Ziua Infinită ţi-aduce amintirea, Originea din Suflet te cheamă furtunos... să nu renunţi...
joi, 27 septembrie 2012
joi, 20 septembrie 2012
Transfăgărăşanul
„Transfăgărăşanul, cel mai spectaculos drum din lume, a împlinit astăzi 38 de ani! România aniversează pe 20 septembrie 38 de ani de la inaugurarea Transfăgărăşanului, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri construite vreodată, devenit celebru în lumea întreagă după emisiuniunea filmată aici în 2009 de britanicii de la Top Gear.
Drumul naţional Transfăgărăşan cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m) şi este situat la cea mai mare altitudine din ţară, de 2.045 m. Proiectul, o ambiţie a dictatorului Nicolae Ceauşescu de a asigura un drum strategic printre munţi, a fost construit în patru ani, în intervalul 1970-1974. Construcţia drumului a fost deseori criticată pentru metodele de lucru, care au provocat oficial 40 de morţi, dar neoficial câteva sute, conform persoanelor care susţin că au participat la proiect.
Drumul DN7C - Transfăgărăşan începe în comuna Bascov, Judeţul Argeş de lângă oraşul Piteşti, în direcţia oraşului Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, având o lungime de 151 km. Circulaţia pe Transfăgărăşan este deschisă doar patru luni pe an, în intervalul 30 iunie-31 octombrie.
Transfăgărăşanul a devenit celebru la nivel mondial după ce britanicii de la Top Gear, cea mai urmărită emisiune de automobilism din lume, cu o audienţă care rivalizează cu cea a unei Cupe Mondiale, au dedicat o ediţie întreagă acestui traseu pe care l-au numit "un circuit de Formula 1 creat de Dumnezeu".
Drumul s-a plasat în repetate rânduri de atunci în topul celor mai frumoase şosele din lume. Cel mai recent clasament, realizat la finalul lunii august de jurnaliştii auto de la CarsRoute.com a plasat Transfăgărăşanul pe primul loc în topul celor mai uimitoare şosele din lume.”
sursa: zf.ro
Drumul naţional Transfăgărăşan cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m) şi este situat la cea mai mare altitudine din ţară, de 2.045 m. Proiectul, o ambiţie a dictatorului Nicolae Ceauşescu de a asigura un drum strategic printre munţi, a fost construit în patru ani, în intervalul 1970-1974. Construcţia drumului a fost deseori criticată pentru metodele de lucru, care au provocat oficial 40 de morţi, dar neoficial câteva sute, conform persoanelor care susţin că au participat la proiect.
Drumul DN7C - Transfăgărăşan începe în comuna Bascov, Judeţul Argeş de lângă oraşul Piteşti, în direcţia oraşului Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, având o lungime de 151 km. Circulaţia pe Transfăgărăşan este deschisă doar patru luni pe an, în intervalul 30 iunie-31 octombrie.
Transfăgărăşanul a devenit celebru la nivel mondial după ce britanicii de la Top Gear, cea mai urmărită emisiune de automobilism din lume, cu o audienţă care rivalizează cu cea a unei Cupe Mondiale, au dedicat o ediţie întreagă acestui traseu pe care l-au numit "un circuit de Formula 1 creat de Dumnezeu".
Drumul s-a plasat în repetate rânduri de atunci în topul celor mai frumoase şosele din lume. Cel mai recent clasament, realizat la finalul lunii august de jurnaliştii auto de la CarsRoute.com a plasat Transfăgărăşanul pe primul loc în topul celor mai uimitoare şosele din lume.”
sursa: zf.ro
sâmbătă, 15 septembrie 2012
grija lui google pentru calculatorul tau...
Asa cum am prevazut mai demult, creierul poate si trebuie a fi spalat prin orice mijloace. Mai nou daca vrei sa intri pe foaienationala.ro esti atentionat ca intri pe un site plin de virusi! Daca vrei sa intri pe siteul meu, esti atentionat ca intri pe un site care face trimitere la foaienationala.ro care e situl cu virusi... Cata prudenta!!! Interesant este ca daca intri pe site-uri porno nu apare nici o atentionare din partea google ca ai putea lua virusi. Si cum sa nu fie situl virusat cand poti citi acolo despre:
- De ce este atât de dramatic să fii colonie în UE
- România în Uniunea Europeană – noua Uniune Sovietică
- România, sub amenințarea FMI
- Provocările noului mileniu
- Libertatea contemporanilor
etc.
Eu unul prefer sa iau astfel de virusi decat de la cei care clatesc capul la televizor, la radio si prin ziare...
- De ce este atât de dramatic să fii colonie în UE
- România în Uniunea Europeană – noua Uniune Sovietică
- România, sub amenințarea FMI
- Provocările noului mileniu
- Libertatea contemporanilor
etc.
Eu unul prefer sa iau astfel de virusi decat de la cei care clatesc capul la televizor, la radio si prin ziare...
temperatura globală 1880 - 2011
It is a stark warning of how the earth's temperature has risen since records began in 1880. Nasa has created a video showing the changes until the present day - all condensed into just 26 seconds. It shows that as greenhouse gas emissions from energy production, industry and vehicles have increased, temperatures have climbed - with a huge peak in the 1970s. The video uses Nasa temperature data to create a stunning visual explanation of global warming. Nasa's Goddard Institute for Space Studies (GISS) in New York, which monitors global surface temperatures on an ongoing basis, created the video to show how Earth continues to experience warmer temperatures than several decades ago.
'We know the planet is absorbing more energy than it is emitting,' GISS Director James Hansen said at the video's launch.
'So we are continuing to see a trend toward higher temperatures.
'Even with the cooling effects of a strong La Niña influence and low solar activity for the past several years, 2011 was one of the 10 warmest years on record.'
The difference between 2011 and the warmest year in the GISS record (2010) is 0.22 degrees F (0.12 C). The first 11 years of the 21st century experienced notably higher temperatures compared to the middle and late 20th century, Hansen said. The average temperature around the globe in 2011 was 0.92 degrees F (0.51 C) warmer than the mid-20th century baseline.
In this animation of temperature data from 1880-2011, reds indicate temperatures higher than the average during a baseline period of 1951-1980, while blues indicate lower temperatures than the baseline average.
sursa: dailymail.co.uk
'We know the planet is absorbing more energy than it is emitting,' GISS Director James Hansen said at the video's launch.
'So we are continuing to see a trend toward higher temperatures.
'Even with the cooling effects of a strong La Niña influence and low solar activity for the past several years, 2011 was one of the 10 warmest years on record.'
The difference between 2011 and the warmest year in the GISS record (2010) is 0.22 degrees F (0.12 C). The first 11 years of the 21st century experienced notably higher temperatures compared to the middle and late 20th century, Hansen said. The average temperature around the globe in 2011 was 0.92 degrees F (0.51 C) warmer than the mid-20th century baseline.
In this animation of temperature data from 1880-2011, reds indicate temperatures higher than the average during a baseline period of 1951-1980, while blues indicate lower temperatures than the baseline average.
sursa: dailymail.co.uk
sâmbătă, 8 septembrie 2012
dincolo de Science Fiction
Prophets of Science Fiction:
Philip Kindred Dick (n. 16 decembrie 1928; d. 2 martie 1982)
In The Divine Invasion(1981), Philip K. Dick asks: What if God were alive and in exile on a distant planet? How could a second coming succeed against the high technology and finely tuned rationalized evil of the modern police state?
Philip Kindred Dick (n. 16 decembrie 1928; d. 2 martie 1982)
In The Divine Invasion(1981), Philip K. Dick asks: What if God were alive and in exile on a distant planet? How could a second coming succeed against the high technology and finely tuned rationalized evil of the modern police state?
zece obiecte care iti salveaza viata
"Astazi, supravietuirea a devenit nu doar un lait-motiv des intalnit in show-uri TV, ci mai ales o parte a realitatii de care ne putem izbi oricand si care ar trebui sa ne intereseze pe fiecare la modul cel mai serios. In orice moment poate izbucni un razboi catastrofal, o criza energetica finala sau o serie de calamitati naturale devastatoare. Toti acesti factori negativi pot arunca oricand intreaga omenire in urma cu 1000 de ani. Riscul producerii unui asemenea scenariu apocaliptic, este, dupa cum va puteti da seama si singuri, din ce in ce mai mare... Este deci imperios necesar sa cunoastem macar baza tehnicilor si metodelor de supravietuire in Natura.
La fel de important este sa avem asupra noastra o serie de obiecte fara de care nu putem razbi cu bine din vitregiile si obstacolele Salbaticiei. Tratati-le cu cel mai mare respect. Par simple, banale si comune, dar la o analiza mai atenta, le veti intelege valoarea si utilitatea. Sunt zece obiecte. Zece unelte intalnite in aproape orice casa, daca vreti. Dar sunt atat de importante, incat fac diferenta dintre viata si moarte si dintre speranta si disperare. Sa le cunoastem!
1. Pastilele sau instalatiile portabile de purificare a apei
Probabil cele mai ignorate obiecte din trusa de supravietuire, purificatoarele de apa sunt, de fapt, cel mai mare ajutor al omului surprins in medii naturale ostile, unde sursele de apa sunt fie poluate, fie colcaie de bacterii si virusi necrutatori. Chiar asa! V-ati intrebat vreodata la modul serios cat de importanta este apa pentru propria viata?
Ei bine, dupa aer, fara de care murim in chinuri dupa doar 3-5 minute, apa este cel mai important element al Naturii. Fara Lichidul Vietii, supravietuim maximum 3 zile (asta doar daca stam culcati si nu facem vreo activitate fizica in urma careia sa apara transpiratia). Daca suntem in zone desertice sau chiar la noi in tara pe perioada verilor ucigatoare din ultimii ani, lipsa apei poate ucide chiar si dupa o singura zi fara hidratare corespunzatoare.
Din nefericire, tot mai multe ape din Romania sunt poluate intens sau sunt adevarate "crescatorii" de bacterii. Daca dam peste surse de apa despre care nu stim cu siguranta ca nu sunt potabile, pastilele purificatoare sunt asul nostru din maneca. Cu alte cuvinte, la orice traseu prin Natura, ai grija sa nu-ti lipseasca din rucsac dispozitivele de purificare a apei.
Filtrele salvatoare se gasesc sub forme, dimensiuni si preturi variabile: de la un dispozitiv care poate filtra cativa litri de apa (vezi foto sus), pana la o mica pastila care iti purifica instantaneu apa din bidonul portabil. Cand le cumperi, fii atent ca pastilele sau filtrele sa aiba capacitatea de a neutraliza viermii giardia si protozoarele din genul Cryptosporidium (protozoarele in cauza provoaca o diaree cumplita care duce la deshidratare instantanee, mortala la copii), acestia fiind cei mai des intalniti paraziti din apele baltilor, lacurilor si chiar a unor izvoare.
De asemenea, alege intotdeuna tablete purificatoare care sa contina compusi de iodina si clor. Acorda-le o mare atentie, maestrii supravieturii in medii ostile precum Bear Grylls, Ray Mears sau "taticul" suprem in domeniu, Les Stroud, recomanda cu totii sa le pastrati atat in rucsac, cat mai ales in buzunarele hainelor.
2. Busola
Te-ai ratacit in mijlocul salbaticiei. Nimic anormal, in ciuda spaimei si a disperarii care te cuprinde incetul si incetul si iti blocheaza factorii decizionali. Fie ca soarta te-a dus in Amazonia, Africa, Mongolia, India sau chiar in Carpatii nostri, riscul de a pierde directia este la fel de mare in toate locurile salbatice de pe glob. Daca ai asupra ta un aparat de comunicatie cu ajutorul caruia sa fii localizat prin satelit, problema este pe jumatate rezolvata (asta in cazul in care vremea tine cu tine). De asemenea, o solutie scumpa este procurarea unui GPS performant, de ultima generatie, cu ajutorul caruia te poti orienta sau poti fi reperat si salvat de o echipa de interventie (acolo unde acestea exista).
In caz contrar, indreptati-va pasii spre un magazin de specialitate, de unde puteti cumpara o busola buna pentru orientare. Cu o astfel de busola si un minim de cunostinte de orientare in Natura, va puteti reintoarce spre locul de campare sau puteti gasi drumul spre civilizatie (unde mai este).
Obiectul acesta de care nu se desparte niciun trekker serios, nu ne ajuta doar sa gasim Nordul. Busola contine un corp magnetizat, care in concordanta cu campul magnetic al planetei, ne ajuta sa calculam distanta si a afla directia dorita. Daca ai busola si harta zonei unde te afli, iti dai seama imediat de directia corecta. Daca nu ai harta, ci doar busola, chiar si asa vei gasei directia cea buna. Cand iti alegi busola, cauta un model foarte rezistent. De exemplu, modelele de la Lexan dureaza o viata si nu se demagnetizeaza niciodata.
3. Sacul de dormit
S-a lasat noaptea. In mediul natural, chiar pe timp de vara, caderea intunericului aduce dupa sine cresterea umiditatii si scaderea considerabila a temperaturii (in unele zone de munte sau in desert, noaptea este extrem de rece, indiferent de anotimp). Esti in salbaticie, rupt de oboseala dupa mersul epuizant de peste zi. Ai nevoie de somn ca de aer. Daca faci greseala sa dormi, chiar si vara, pe pamantul gol, a doua zi dimineata te vei blestema singur(a) pentru decizia luata.
De fapt, daca tot am ajuns la capitolul acesta, sa o spunem pe cea dreapta. Una dintre cele mai mari incercari prin care trece cineva surprins in salbaticie este aceea de a-si mentine temperatura propriului corp. Cu atat mai mult in conditiile in care lipsa unei hrane consistente face din mentinerea temperaturii corporale un adevarat chin. In plus, dupa cum aminteam, vine noaptea si trebuie neaparat sa te odihnesti. Asa ca, din kit-ul tau de supravietuire nu trebuie sa lipseasca o patura sau sac de dormit termoizolant. Daca are si calitati hidroizolante cu atat mai bine. Nu face economie la bani cand ti-l procuri deoarece de calitatile sale depinde insasi sanatatea si viata ta si, din cate stim, cele doua nu se pot cumpara cu bani. Pe piata sunt modele de vara sau iarna, depinde de perioada pe care o alegi pentru aventuri in natura. Cand il cumperi, in afara de proprietatile termo si hidroizolante, vezi sa fie neaparat usor de carat. Modelele de ultima generatie sunt captusite exterior cu un material care reflecta lumina in genul oglinzilor de semnalizare, maximizand astfel sansele de a fi reperat de o echipa de salvare care survoleaza din elicopter zona unde te-ai ratacit.
4. Briceagul multifunctional
In mintea tuturor, de la afoni cu diploma, pana la maestrii supravietuirii care coboara in orase o singura data pe an, conceptul de briceag multi-functional se suprapune cu celebrul "Swiss Army Knife", obiectul care a dus la perfectiune conceptul de unealta nespecializata, dar buna la toate.
Chestia asta, usor struto-camilista la prima vedere, a fost creata cu scopul de a oferi o serie de unelte functionale de mare ajutor, dar care luate si carate separat, ar cantari cat pacatele clasei politice din Romania din '89 pana astazi si ar ocupa tot locul disponibil in bagajul portabil al oricarui outdoorsman care se respecta. Incercati doar sa va imaginati cum este mersul printr-o zona salbatica si accidentata avand asupra voastra un cleste tip patent, un fierastrau, o forfecuta, o sula de gaurit (nu radeti!), un aparat de deschis conserve, un tirbuson, o dalta, o surubelnita, o pila si lista poate continua.
Pentru a rezolva problema, elvetienii au fost primii care au inventat acest model de briceag multifunctional. Evident, mini-fierastraul sau nu va taia niciodata precum unul standard, nici celelalte mini-unelte ascunse in manerele voluminoase nu vor avea functionalitatea obiectelor in marime reala pe care le inlocuiesc, dar briceagul multifunctional si-a dovedit de nenumarate ori utilitatea. Oricum, pentru solutii pe termen scurt, sau improvizatii de moment, care insa ne pot salva din incurcaturi mari, acest obiect se califica pentru onoarea de a sta in rucsac-ul tau.
5. Franghia sau coarda de alpinism
Hai sa incep cu o gluma usor amara: un respectat maestru al supravietuirii scria odata ca franghia este un obiect de care se poate servi in egala masura, atat cel destept si descurcaret, cat si cel tolomac si neindemanatic. Daca primul se poate folosi de ea intr-o mie de feluri pentru a scapa din necaz, cel vitregit de soarta o poate folosi intr-un singur fel: sa si-o puna singur de gat pentru a scapa astfel de moartea lunga si chinuitoare care il pandeste in sanul Naturii.
Trecand peste umorul negru inerent personajelor care au trait prea mult timp izolate de societate, sa ne concentram putin asupra ajutorului de nepretuit adus de corzile de alpinism. Daca urmarim sfaturile maestrilor supravietuirii, vom fi surprinsi sa descoperim in cate moduri poate fi folosita o franghie. Pornind de la functia lor originara, aceea de a servi drept mijloc de escalada sau coborare, corzile de alpinism se pot folosi la securizarea echipamentului, traversarea unei prapastiii sau rau involburat, salvarea unei persoane, construirea unui adapost, incropirea de capcane cu lat pentru animale si multe altele.
Pentru realizarea unor legaturi fine, se poate taia un capat al coardei, dupa care se desira materialul exterior, urmand sa fie extrase sforile mai subtiri din care este impletita coarda. Astfel obtinem o coarda subtire, mult mai portrivita pentru unele dintre activitatile mentionate mai sus.
Nu te aventura niciodata cu sute de metri de coarda asupra ta, chiar daca strabati o zona muntoasa. Mai mult te vor incurca. Alege o coarda cat mai usoara, alcatuita din fasii de paracord din nylon. Retine ca o coarda care a absorbit apa devine incredibil de grea, implicit dificil de transportat. La fel, fereste-o nu doar de apa, ci si de noroi. Cand ai de traversat poteci inguste si accidentate de munte, ai grija cum legi si transporti colacul de coarda. Daca iti atarna mult in exteriorul corpului, exista riscul de a se agata de vreun obstacol natural, traganadu-te astfel in prapastie. Inainte sa te aventurezi in natura cu cordelina dupa tine, exerseaza cat mai multe tipuri de noduri si legaturi.
6. Oglinda
Nu-i asa ca nu te-ai asteptat sa gasesti oglinda pe lista celor 10 obiecte salvatoare? Cu toate ca simpla idee de a avea o oglinda la purtator, atunci cand te aventurezi in salbaticie, pare ceva frivol, toti expertii in domeniu o recomanda la modul cel mai serios.
Evident, nu o vei folosi pentru a vedea cat de chipes arati in situatia unei eventuale intalniri cu Ielele, Muma Padurii, Fata Padurii sau alte entitati feminine ale Naturii. Sau pentru a te machia. Ai fi surprins(a) sa stii cati s-au salvat si au fost recuperati doar pentru ca aveau asupra lor o oglinda.
Sa ne gandim putin: este foarte important sa stii sa iti faci un adapost, sa te feresti de intemperii, sa cunosti plantele comestibile sau sa fii un vanator si pescar iscusit. Astfel vei supravietui in medii ostile. Dar, este la fel de important sa fi salvat si recuperat.
Experienta cazurilor de oameni pierduti si reperati apoi de echipele de salvare din simpul motiv ca naufragiatii sau ratacitii aveau asupra lor o oglinda cu care si-au semnalizat prezenta elicopterelor sau salupelor pornite in cautarea lor, este pur si simplu edificatoare. Conform datelor pe care le detinem, toti oamenii rataciti sau accidentati care aveau asupra lor o oglinda cu care si-au semnalizat prezenta, au fost recuperati. Nici macar unul nu a ramas nereperat. Razele soarelui, captate si orientate cu oglinda, sunt vizibile din aer de la distante de sute de kilometri.
Din acest motiv, astazi se fabrica oglinzi speciale pentru situatii de urgenta. Aceste oglinzi de semnalizare au surprafata prevazuta cu niste fante specifice, cu ajutorul carora se poate focaliza mai eficient lumina solara. Cele mai bune sunt alcatuite dintr-un material special. Sunt usoare, nu se scufunda in apa, ci plutesc, deci dispare riscul de a le pierde in apa marii sau a lacurilor. Marele lor avantaj este acela ca marimea chiar nu conteaza, pana si o oglinda cu diametrul de 5-6 cm poate fi vizibila de la o distanta de peste 100 km, in miezul unei zile insorite. Nu in ultimul rand, oglinzile pot fi folosite pentru a-ti examina singur(a) procesul de vindecare al eventualelor rani sau intepaturi de pe fata sau alte parti ale corpului asupra carora nu ai vedere directa.
7. Lanterna sau alte mijloace de iluminat
Am ajuns la unul dintre cele mai importante obiecte din rucsac. Multi se pot intreba ce rost mai are o lanterna in mijlocul naturii, unde poti face focul sau unde nu gasesti baterii ori alt mijloc de alimentare electrica. Sa ne gandim putin.
Numai cine nu a experimentat intunericul cumplit dintr-o noapte innorata (sau chiar senina) la munte, nu va aprecia o lanterna care iti aduce mult asteptata lumina ce imprastie spaimele printr-o simgura apasare pe buton. Sau sa presupunem ca te-a prins brusc noaptea la munte (aici noaptea se lasa mult mai repede decat la campie) si nu ai apucat sa strangi lemne de foc. Sau poate, cineva drag tie s-a ratacit noaptea si trebuie sa pornesti de urgenta in cautarea sa. Sau trebuie sa cobori o panta cu prapastii pe timp de noapte. Crezi ca o faci la fel de bine cu o faclie in mana, precum vreun personaj medieval prin hrubele castelului? Sa presupunem ca sufla vantul puternic - si exemplele ar putea continua lejer.
Astazi, putem folosi cu maximum de eficienta lanternele care se (re)incarca electric in mod manual printr-o manivela care odata invartita produce electricitatea necesara functionarii. Sunt practic nemuritoare, nu mai au nevoie de baterii, nici de prize pentru a fi incarcate. Trebuie schimbat doar becul, periodic. La fel de indicate sunt asa numitele "bete luminiscente", foarte populare printre speologi. Acestea sunt alcatuite pe baza tehnologiei electroluminiscente si consuma foarte putina energie.
8. Mijloace de facut focul
Focul este atat de necesar in momentele de supravietuire in Natura, incat probabil ca ar fi trebuit sa incepem direct cu el. Importanta unui foc aprins in momentele limita este atat de mare incat exprimarea sa in cuvinte este deopotriva imposibila si irelevanta. Cine a fost nevoit sa isi aprinda un foc in salbaticie intelege cel mai bine ceea ce vreau sa exprim aici.
Cuibarirea in fata unui semineu sau chiar a focului care arde molcom in casa bunicilor, este pentru multi oameni romantica, respectiv nostalgica. Pentru cel izolat noaptea in mijlocul stihiilor, focul este infinit mai important, este insasi diferenta dintre viata si moarte. In primul si primul rand, aprinderea focului are un efect inegalabil pentru psihic, ridica moralul si lumineaza increderea in sine a celui care a reusit sa il faca.
Aprinderea focului este o arta si o taina in egala masura. Exista oameni care pot sa faca focul in orice conditii meteo, cu lemne ude, in zapada, pe vant puternic, din orice materiale si cu orice mijloace, de la o bricheta veche la doua lemne uscate.
Focul iti permite sa prepari hrana, sa fierbi apa pentru a o purifica, te incalzeste, alunga depresiile si readuce speranta, tine la distanta animalele periculoase, goneste tantarii si alte insecte deranjante, si in plus il poti folosit ca mijloc de semnalizare pentru a fi reperat si salvat.
Astazi se gasesc sute de kit-uri care sa iti permita sa faci focul in cele mai vitrege conditii, de la pastile inflamabile la chibrituri waterprooof. Daca nu stii sa aprinzi focul cu ce gasesti la indemana, vezi ca un astfel de kit sa nu iti lipsesca din bagaj.
In cazul in care nu ai buget pentru a procura aceste kit-uri, poti lua asupra ta banalele chibrite pe care trebuie sa le tii invelite bine in plastic: sa nu aiba contact cu umezeala. Dar este cu atat mai bine daca inveti sa faci focul cu cele mai diverse mijloace, cu chibritul, bricheta, cu o lentila, un baton de magneziu sau amnar pe care sa-l lovesti de cutit pana faci scantei. La fel de important este sa gasesti iasca, paie uscate, resturi de hartie, sau sa cioplesti un "feather stick" - bucata de lemn uscat, cojita la un capat pana are forma unor aschii subtiri care iau foc mult mai usor decat corpul brut al lemnului. Trebuie sa inveti mai multe tipuri de a face focul, de la foc de campanie, foc de bivuac, pana la focul care se alimenteaza singur cu bucati de lemne si care poate tine o noapte intreaga (asa-numitul foc cu rezervor). Invata deci sa faci focul: este pur si simplu vital!
9. Trusa de prim ajutor
Chiar si cei mai experimentati oameni se pomenesc in salbaticie cu rani accidentale, taieturi, julituri, entorse, arsuri, muscaturi de animale si intepaturi de insecte si multe-multe alte neplaceri. Sa ne inchipuim un scenariu foarte probabil in natura: aluneci pe o coasta putin abrupta. Nu mori, nici nu iti rupi coloana vertebrala. Te-ai ales in schimb cu o taietura adanca in picior, care sangereaza abundent, ti-ai scrantit o glezna, palmele tale sunt pline de zgarieturi si este posibil chiar sa iti fi rupt o coasta. Si mai presus de toate esti singur(a). Doar tu si rucsac-ul tau.
Ei bine, este imperios necesar sa ai trusa de prim ajutor cu tine. Nu trebuie sa iti ocupe trei sferturi din capacitatea rucsac-ului, ca doar nu pleci cu toata farmacia dupa tine. In schimb, trebuie sa nu iti lipseasca pastile antibiotice (ranile aparute in salbaticie se infecteaza foarte usor), un dezinfectant exterior pentru rani, iod, pansament, fasa elastica, o mica rola de leucoplast, o crema cu proprietati revulsiv-analgezice, aspirina si pastile antihitaminice contra alergiilor, servetele speciale pentru curatat ochii, crema cu hidrocortizon pentru arsuri, un tub de superglue pentru lipit marginile taieturilor adanci (nu va mirati, il folosesc si membrii celebrei Legiuni Straine). Daca traversati zone cu serpi veninosi, procurati-va o seringa speciala pentu extras veninul imediat dupa muscatura.
Toate cele enumerate mai sus ar trebui sa incapa intr-o punga mica care sa nu ocupe mult spatiu in bagajul de spate. Sa dea Dumnezeu sa nu aveti nevoie de ele, insa nu le uitati niciodata acasa!
10. Cutitul de supravietuire
Si iata ca am ajuns si la cel mai important obiect din trusa de supravietuire, conform absolut tuturor specialistilor in domeniu. Acest obiect taietor-intepator (cum ar spune etern zambitorul Christian Ciocan...) trebuie ales cu mare grija, deoarece de el va depinde insasi viata ta. Poate fi folosit in 1.000 de modalitati si situatii, de la arma de auto-aparare pana la mijloc de semnalizare.
In primul rand, nu substitui cutitul de supravietuire cu briceagul! Un briceag are o rezistenta net inferioara cutitului. Gandeste-te ca vei avea nevoie nu doar de un obiect cu care sa tai si sa gauresti, ci vei fi nevoit(a) chiar sa despici lemne cu el (asa numit-ul battonning), sa sapi o groapa, sau sa il folosesti drept parghie, iar un briceag nu va rezista acestor sarcini.
In al doilea rand, filmele copilariei ne-au fost frumoase, dar hai sa-l uitam pe Rambo! Un mega-cutit exagerat de tipul celui folosit de celebrul personaj, care arata ca produsul unei relatii impotriva naturii dintre o sabie, o cazma si un cutit are o multime de dezavantaje. Inchipuie-ti numai cum vei strabate rape abrupte sau vei cobora pe teren accidentat, in timp ce la centura iti balangane un cutitoi greu de aproape 1 kg, care iti atarna pana la genunchi, sau - daca esti nevoit - cum vei jupui un iepure sau o veverita cu monstrul ala, si vei intelege ce vrem sa spunem. Ca sa nu mai pomenim de faptul ca, folosind acest cutit cu steroizi, nu poti efectua taieturi fine, de precizie.
Expertii in domeniu recomanda cutite a caror lama sa nu fie mai scurta de 9 cm si mai lunga de 14 cm. Stiu ei de ce. Vei afla si tu, pe masura ce aprofundezi tainele Bushcraft-ului (arta supravietuirii).
Fereste-te, de asemenea, de cutitele cu maner gol, unde chipurile trebuie sa iti tii chibriturile si busola, de parca in alta parte nu gasesti loc. Lama le este prinsa superficial de maner si se rup usor daca sunt abuzate putin mai serios.
Alege intotdeauna un cutit de tip full tang, adica unul in care lama si manerul fac corp comun. Este un cutit dintr-o singura bucata de otel, care ofera cea mai mare rezistenta posibila. Acesta e nevoie sa prezinte protectie impotriva ruginii si sa fie dintr-un otel de calitate care nu se toceste sau stirbeste usor. Manerul trebuie sa fie cauciucat sau sa aiba striatii care sa iti permita sa faci o priza cat mai buna. Nu de alta, dar il vei folosi si pe ploaie sau in apa, si nu vrei sa iti alunece usor din mana, riscand sa il pierzi.
Referitor la forma manerului, cu cat este mai ergonomica, cu atat mai bine. Este esential ca acest gen de cutit sa aiba atat o lama taoiasa (de preferabil cu tais convex), cat si un varf pronuntat. Nu de alta, dar cutitul de supravietuire este folosit in mod aproximativ egal atat in actiuni de taiere si retezare, cat si in strapungerea si penetrarea diverselor materiale. Daca il veti folosi intens la taierea de cordelina sau prelata dura, puteti alege un model cu zimti pe jumatatea lamei.
Printre cele mai bune marci de pe piata, nu neaparat in acesta ordine, sunt: Fallkinven, Gerber, Bark River, Kizlyar, Mora, Enzo, Kershaw, SOG si multe altele.
Celebrul cutit al lui Bear Grylls, denumit S4 Survival Knife, este produs de catre artizanul britanic Robert Bayley si indeplineste perfect toate cerintele necesare unui cutit de supravietuire. Pe langa aceste aspecte, cutitul si-a dovedit din plin valoarea, fiind testat de catre Bear in cele mai dure conditii naturale de pe Terra.
Rob Bayley a anuntat recent pe site-ul sau ca are de onorat comenzi timp de sapte ani de acum incolo. De abia din acel moment, va putea primi comenzi noi. Oricum, vestea nu trebuie sa va intristeze: cutitele marca Bear Grylls se vindeau direct de la producator cu un pret prohibitiv pentru majoritatea amatorilor de drumetii - in jur de 700 $ / bucata."
sursa: travel.descopera.ro (Nicu Parlog)
La fel de important este sa avem asupra noastra o serie de obiecte fara de care nu putem razbi cu bine din vitregiile si obstacolele Salbaticiei. Tratati-le cu cel mai mare respect. Par simple, banale si comune, dar la o analiza mai atenta, le veti intelege valoarea si utilitatea. Sunt zece obiecte. Zece unelte intalnite in aproape orice casa, daca vreti. Dar sunt atat de importante, incat fac diferenta dintre viata si moarte si dintre speranta si disperare. Sa le cunoastem!
1. Pastilele sau instalatiile portabile de purificare a apei
Probabil cele mai ignorate obiecte din trusa de supravietuire, purificatoarele de apa sunt, de fapt, cel mai mare ajutor al omului surprins in medii naturale ostile, unde sursele de apa sunt fie poluate, fie colcaie de bacterii si virusi necrutatori. Chiar asa! V-ati intrebat vreodata la modul serios cat de importanta este apa pentru propria viata?
Ei bine, dupa aer, fara de care murim in chinuri dupa doar 3-5 minute, apa este cel mai important element al Naturii. Fara Lichidul Vietii, supravietuim maximum 3 zile (asta doar daca stam culcati si nu facem vreo activitate fizica in urma careia sa apara transpiratia). Daca suntem in zone desertice sau chiar la noi in tara pe perioada verilor ucigatoare din ultimii ani, lipsa apei poate ucide chiar si dupa o singura zi fara hidratare corespunzatoare.
Din nefericire, tot mai multe ape din Romania sunt poluate intens sau sunt adevarate "crescatorii" de bacterii. Daca dam peste surse de apa despre care nu stim cu siguranta ca nu sunt potabile, pastilele purificatoare sunt asul nostru din maneca. Cu alte cuvinte, la orice traseu prin Natura, ai grija sa nu-ti lipseasca din rucsac dispozitivele de purificare a apei.
Filtrele salvatoare se gasesc sub forme, dimensiuni si preturi variabile: de la un dispozitiv care poate filtra cativa litri de apa (vezi foto sus), pana la o mica pastila care iti purifica instantaneu apa din bidonul portabil. Cand le cumperi, fii atent ca pastilele sau filtrele sa aiba capacitatea de a neutraliza viermii giardia si protozoarele din genul Cryptosporidium (protozoarele in cauza provoaca o diaree cumplita care duce la deshidratare instantanee, mortala la copii), acestia fiind cei mai des intalniti paraziti din apele baltilor, lacurilor si chiar a unor izvoare.
De asemenea, alege intotdeuna tablete purificatoare care sa contina compusi de iodina si clor. Acorda-le o mare atentie, maestrii supravieturii in medii ostile precum Bear Grylls, Ray Mears sau "taticul" suprem in domeniu, Les Stroud, recomanda cu totii sa le pastrati atat in rucsac, cat mai ales in buzunarele hainelor.
2. Busola
Te-ai ratacit in mijlocul salbaticiei. Nimic anormal, in ciuda spaimei si a disperarii care te cuprinde incetul si incetul si iti blocheaza factorii decizionali. Fie ca soarta te-a dus in Amazonia, Africa, Mongolia, India sau chiar in Carpatii nostri, riscul de a pierde directia este la fel de mare in toate locurile salbatice de pe glob. Daca ai asupra ta un aparat de comunicatie cu ajutorul caruia sa fii localizat prin satelit, problema este pe jumatate rezolvata (asta in cazul in care vremea tine cu tine). De asemenea, o solutie scumpa este procurarea unui GPS performant, de ultima generatie, cu ajutorul caruia te poti orienta sau poti fi reperat si salvat de o echipa de interventie (acolo unde acestea exista).
In caz contrar, indreptati-va pasii spre un magazin de specialitate, de unde puteti cumpara o busola buna pentru orientare. Cu o astfel de busola si un minim de cunostinte de orientare in Natura, va puteti reintoarce spre locul de campare sau puteti gasi drumul spre civilizatie (unde mai este).
Obiectul acesta de care nu se desparte niciun trekker serios, nu ne ajuta doar sa gasim Nordul. Busola contine un corp magnetizat, care in concordanta cu campul magnetic al planetei, ne ajuta sa calculam distanta si a afla directia dorita. Daca ai busola si harta zonei unde te afli, iti dai seama imediat de directia corecta. Daca nu ai harta, ci doar busola, chiar si asa vei gasei directia cea buna. Cand iti alegi busola, cauta un model foarte rezistent. De exemplu, modelele de la Lexan dureaza o viata si nu se demagnetizeaza niciodata.
3. Sacul de dormit
S-a lasat noaptea. In mediul natural, chiar pe timp de vara, caderea intunericului aduce dupa sine cresterea umiditatii si scaderea considerabila a temperaturii (in unele zone de munte sau in desert, noaptea este extrem de rece, indiferent de anotimp). Esti in salbaticie, rupt de oboseala dupa mersul epuizant de peste zi. Ai nevoie de somn ca de aer. Daca faci greseala sa dormi, chiar si vara, pe pamantul gol, a doua zi dimineata te vei blestema singur(a) pentru decizia luata.
De fapt, daca tot am ajuns la capitolul acesta, sa o spunem pe cea dreapta. Una dintre cele mai mari incercari prin care trece cineva surprins in salbaticie este aceea de a-si mentine temperatura propriului corp. Cu atat mai mult in conditiile in care lipsa unei hrane consistente face din mentinerea temperaturii corporale un adevarat chin. In plus, dupa cum aminteam, vine noaptea si trebuie neaparat sa te odihnesti. Asa ca, din kit-ul tau de supravietuire nu trebuie sa lipseasca o patura sau sac de dormit termoizolant. Daca are si calitati hidroizolante cu atat mai bine. Nu face economie la bani cand ti-l procuri deoarece de calitatile sale depinde insasi sanatatea si viata ta si, din cate stim, cele doua nu se pot cumpara cu bani. Pe piata sunt modele de vara sau iarna, depinde de perioada pe care o alegi pentru aventuri in natura. Cand il cumperi, in afara de proprietatile termo si hidroizolante, vezi sa fie neaparat usor de carat. Modelele de ultima generatie sunt captusite exterior cu un material care reflecta lumina in genul oglinzilor de semnalizare, maximizand astfel sansele de a fi reperat de o echipa de salvare care survoleaza din elicopter zona unde te-ai ratacit.
4. Briceagul multifunctional
In mintea tuturor, de la afoni cu diploma, pana la maestrii supravietuirii care coboara in orase o singura data pe an, conceptul de briceag multi-functional se suprapune cu celebrul "Swiss Army Knife", obiectul care a dus la perfectiune conceptul de unealta nespecializata, dar buna la toate.
Chestia asta, usor struto-camilista la prima vedere, a fost creata cu scopul de a oferi o serie de unelte functionale de mare ajutor, dar care luate si carate separat, ar cantari cat pacatele clasei politice din Romania din '89 pana astazi si ar ocupa tot locul disponibil in bagajul portabil al oricarui outdoorsman care se respecta. Incercati doar sa va imaginati cum este mersul printr-o zona salbatica si accidentata avand asupra voastra un cleste tip patent, un fierastrau, o forfecuta, o sula de gaurit (nu radeti!), un aparat de deschis conserve, un tirbuson, o dalta, o surubelnita, o pila si lista poate continua.
Pentru a rezolva problema, elvetienii au fost primii care au inventat acest model de briceag multifunctional. Evident, mini-fierastraul sau nu va taia niciodata precum unul standard, nici celelalte mini-unelte ascunse in manerele voluminoase nu vor avea functionalitatea obiectelor in marime reala pe care le inlocuiesc, dar briceagul multifunctional si-a dovedit de nenumarate ori utilitatea. Oricum, pentru solutii pe termen scurt, sau improvizatii de moment, care insa ne pot salva din incurcaturi mari, acest obiect se califica pentru onoarea de a sta in rucsac-ul tau.
5. Franghia sau coarda de alpinism
Hai sa incep cu o gluma usor amara: un respectat maestru al supravietuirii scria odata ca franghia este un obiect de care se poate servi in egala masura, atat cel destept si descurcaret, cat si cel tolomac si neindemanatic. Daca primul se poate folosi de ea intr-o mie de feluri pentru a scapa din necaz, cel vitregit de soarta o poate folosi intr-un singur fel: sa si-o puna singur de gat pentru a scapa astfel de moartea lunga si chinuitoare care il pandeste in sanul Naturii.
Trecand peste umorul negru inerent personajelor care au trait prea mult timp izolate de societate, sa ne concentram putin asupra ajutorului de nepretuit adus de corzile de alpinism. Daca urmarim sfaturile maestrilor supravietuirii, vom fi surprinsi sa descoperim in cate moduri poate fi folosita o franghie. Pornind de la functia lor originara, aceea de a servi drept mijloc de escalada sau coborare, corzile de alpinism se pot folosi la securizarea echipamentului, traversarea unei prapastiii sau rau involburat, salvarea unei persoane, construirea unui adapost, incropirea de capcane cu lat pentru animale si multe altele.
Pentru realizarea unor legaturi fine, se poate taia un capat al coardei, dupa care se desira materialul exterior, urmand sa fie extrase sforile mai subtiri din care este impletita coarda. Astfel obtinem o coarda subtire, mult mai portrivita pentru unele dintre activitatile mentionate mai sus.
Nu te aventura niciodata cu sute de metri de coarda asupra ta, chiar daca strabati o zona muntoasa. Mai mult te vor incurca. Alege o coarda cat mai usoara, alcatuita din fasii de paracord din nylon. Retine ca o coarda care a absorbit apa devine incredibil de grea, implicit dificil de transportat. La fel, fereste-o nu doar de apa, ci si de noroi. Cand ai de traversat poteci inguste si accidentate de munte, ai grija cum legi si transporti colacul de coarda. Daca iti atarna mult in exteriorul corpului, exista riscul de a se agata de vreun obstacol natural, traganadu-te astfel in prapastie. Inainte sa te aventurezi in natura cu cordelina dupa tine, exerseaza cat mai multe tipuri de noduri si legaturi.
6. Oglinda
Nu-i asa ca nu te-ai asteptat sa gasesti oglinda pe lista celor 10 obiecte salvatoare? Cu toate ca simpla idee de a avea o oglinda la purtator, atunci cand te aventurezi in salbaticie, pare ceva frivol, toti expertii in domeniu o recomanda la modul cel mai serios.
Evident, nu o vei folosi pentru a vedea cat de chipes arati in situatia unei eventuale intalniri cu Ielele, Muma Padurii, Fata Padurii sau alte entitati feminine ale Naturii. Sau pentru a te machia. Ai fi surprins(a) sa stii cati s-au salvat si au fost recuperati doar pentru ca aveau asupra lor o oglinda.
Sa ne gandim putin: este foarte important sa stii sa iti faci un adapost, sa te feresti de intemperii, sa cunosti plantele comestibile sau sa fii un vanator si pescar iscusit. Astfel vei supravietui in medii ostile. Dar, este la fel de important sa fi salvat si recuperat.
Experienta cazurilor de oameni pierduti si reperati apoi de echipele de salvare din simpul motiv ca naufragiatii sau ratacitii aveau asupra lor o oglinda cu care si-au semnalizat prezenta elicopterelor sau salupelor pornite in cautarea lor, este pur si simplu edificatoare. Conform datelor pe care le detinem, toti oamenii rataciti sau accidentati care aveau asupra lor o oglinda cu care si-au semnalizat prezenta, au fost recuperati. Nici macar unul nu a ramas nereperat. Razele soarelui, captate si orientate cu oglinda, sunt vizibile din aer de la distante de sute de kilometri.
Din acest motiv, astazi se fabrica oglinzi speciale pentru situatii de urgenta. Aceste oglinzi de semnalizare au surprafata prevazuta cu niste fante specifice, cu ajutorul carora se poate focaliza mai eficient lumina solara. Cele mai bune sunt alcatuite dintr-un material special. Sunt usoare, nu se scufunda in apa, ci plutesc, deci dispare riscul de a le pierde in apa marii sau a lacurilor. Marele lor avantaj este acela ca marimea chiar nu conteaza, pana si o oglinda cu diametrul de 5-6 cm poate fi vizibila de la o distanta de peste 100 km, in miezul unei zile insorite. Nu in ultimul rand, oglinzile pot fi folosite pentru a-ti examina singur(a) procesul de vindecare al eventualelor rani sau intepaturi de pe fata sau alte parti ale corpului asupra carora nu ai vedere directa.
7. Lanterna sau alte mijloace de iluminat
Am ajuns la unul dintre cele mai importante obiecte din rucsac. Multi se pot intreba ce rost mai are o lanterna in mijlocul naturii, unde poti face focul sau unde nu gasesti baterii ori alt mijloc de alimentare electrica. Sa ne gandim putin.
Numai cine nu a experimentat intunericul cumplit dintr-o noapte innorata (sau chiar senina) la munte, nu va aprecia o lanterna care iti aduce mult asteptata lumina ce imprastie spaimele printr-o simgura apasare pe buton. Sau sa presupunem ca te-a prins brusc noaptea la munte (aici noaptea se lasa mult mai repede decat la campie) si nu ai apucat sa strangi lemne de foc. Sau poate, cineva drag tie s-a ratacit noaptea si trebuie sa pornesti de urgenta in cautarea sa. Sau trebuie sa cobori o panta cu prapastii pe timp de noapte. Crezi ca o faci la fel de bine cu o faclie in mana, precum vreun personaj medieval prin hrubele castelului? Sa presupunem ca sufla vantul puternic - si exemplele ar putea continua lejer.
Astazi, putem folosi cu maximum de eficienta lanternele care se (re)incarca electric in mod manual printr-o manivela care odata invartita produce electricitatea necesara functionarii. Sunt practic nemuritoare, nu mai au nevoie de baterii, nici de prize pentru a fi incarcate. Trebuie schimbat doar becul, periodic. La fel de indicate sunt asa numitele "bete luminiscente", foarte populare printre speologi. Acestea sunt alcatuite pe baza tehnologiei electroluminiscente si consuma foarte putina energie.
8. Mijloace de facut focul
Focul este atat de necesar in momentele de supravietuire in Natura, incat probabil ca ar fi trebuit sa incepem direct cu el. Importanta unui foc aprins in momentele limita este atat de mare incat exprimarea sa in cuvinte este deopotriva imposibila si irelevanta. Cine a fost nevoit sa isi aprinda un foc in salbaticie intelege cel mai bine ceea ce vreau sa exprim aici.
Cuibarirea in fata unui semineu sau chiar a focului care arde molcom in casa bunicilor, este pentru multi oameni romantica, respectiv nostalgica. Pentru cel izolat noaptea in mijlocul stihiilor, focul este infinit mai important, este insasi diferenta dintre viata si moarte. In primul si primul rand, aprinderea focului are un efect inegalabil pentru psihic, ridica moralul si lumineaza increderea in sine a celui care a reusit sa il faca.
Aprinderea focului este o arta si o taina in egala masura. Exista oameni care pot sa faca focul in orice conditii meteo, cu lemne ude, in zapada, pe vant puternic, din orice materiale si cu orice mijloace, de la o bricheta veche la doua lemne uscate.
Focul iti permite sa prepari hrana, sa fierbi apa pentru a o purifica, te incalzeste, alunga depresiile si readuce speranta, tine la distanta animalele periculoase, goneste tantarii si alte insecte deranjante, si in plus il poti folosit ca mijloc de semnalizare pentru a fi reperat si salvat.
Astazi se gasesc sute de kit-uri care sa iti permita sa faci focul in cele mai vitrege conditii, de la pastile inflamabile la chibrituri waterprooof. Daca nu stii sa aprinzi focul cu ce gasesti la indemana, vezi ca un astfel de kit sa nu iti lipsesca din bagaj.
In cazul in care nu ai buget pentru a procura aceste kit-uri, poti lua asupra ta banalele chibrite pe care trebuie sa le tii invelite bine in plastic: sa nu aiba contact cu umezeala. Dar este cu atat mai bine daca inveti sa faci focul cu cele mai diverse mijloace, cu chibritul, bricheta, cu o lentila, un baton de magneziu sau amnar pe care sa-l lovesti de cutit pana faci scantei. La fel de important este sa gasesti iasca, paie uscate, resturi de hartie, sau sa cioplesti un "feather stick" - bucata de lemn uscat, cojita la un capat pana are forma unor aschii subtiri care iau foc mult mai usor decat corpul brut al lemnului. Trebuie sa inveti mai multe tipuri de a face focul, de la foc de campanie, foc de bivuac, pana la focul care se alimenteaza singur cu bucati de lemne si care poate tine o noapte intreaga (asa-numitul foc cu rezervor). Invata deci sa faci focul: este pur si simplu vital!
9. Trusa de prim ajutor
Chiar si cei mai experimentati oameni se pomenesc in salbaticie cu rani accidentale, taieturi, julituri, entorse, arsuri, muscaturi de animale si intepaturi de insecte si multe-multe alte neplaceri. Sa ne inchipuim un scenariu foarte probabil in natura: aluneci pe o coasta putin abrupta. Nu mori, nici nu iti rupi coloana vertebrala. Te-ai ales in schimb cu o taietura adanca in picior, care sangereaza abundent, ti-ai scrantit o glezna, palmele tale sunt pline de zgarieturi si este posibil chiar sa iti fi rupt o coasta. Si mai presus de toate esti singur(a). Doar tu si rucsac-ul tau.
Ei bine, este imperios necesar sa ai trusa de prim ajutor cu tine. Nu trebuie sa iti ocupe trei sferturi din capacitatea rucsac-ului, ca doar nu pleci cu toata farmacia dupa tine. In schimb, trebuie sa nu iti lipseasca pastile antibiotice (ranile aparute in salbaticie se infecteaza foarte usor), un dezinfectant exterior pentru rani, iod, pansament, fasa elastica, o mica rola de leucoplast, o crema cu proprietati revulsiv-analgezice, aspirina si pastile antihitaminice contra alergiilor, servetele speciale pentru curatat ochii, crema cu hidrocortizon pentru arsuri, un tub de superglue pentru lipit marginile taieturilor adanci (nu va mirati, il folosesc si membrii celebrei Legiuni Straine). Daca traversati zone cu serpi veninosi, procurati-va o seringa speciala pentu extras veninul imediat dupa muscatura.
Toate cele enumerate mai sus ar trebui sa incapa intr-o punga mica care sa nu ocupe mult spatiu in bagajul de spate. Sa dea Dumnezeu sa nu aveti nevoie de ele, insa nu le uitati niciodata acasa!
10. Cutitul de supravietuire
Si iata ca am ajuns si la cel mai important obiect din trusa de supravietuire, conform absolut tuturor specialistilor in domeniu. Acest obiect taietor-intepator (cum ar spune etern zambitorul Christian Ciocan...) trebuie ales cu mare grija, deoarece de el va depinde insasi viata ta. Poate fi folosit in 1.000 de modalitati si situatii, de la arma de auto-aparare pana la mijloc de semnalizare.
In primul rand, nu substitui cutitul de supravietuire cu briceagul! Un briceag are o rezistenta net inferioara cutitului. Gandeste-te ca vei avea nevoie nu doar de un obiect cu care sa tai si sa gauresti, ci vei fi nevoit(a) chiar sa despici lemne cu el (asa numit-ul battonning), sa sapi o groapa, sau sa il folosesti drept parghie, iar un briceag nu va rezista acestor sarcini.
In al doilea rand, filmele copilariei ne-au fost frumoase, dar hai sa-l uitam pe Rambo! Un mega-cutit exagerat de tipul celui folosit de celebrul personaj, care arata ca produsul unei relatii impotriva naturii dintre o sabie, o cazma si un cutit are o multime de dezavantaje. Inchipuie-ti numai cum vei strabate rape abrupte sau vei cobora pe teren accidentat, in timp ce la centura iti balangane un cutitoi greu de aproape 1 kg, care iti atarna pana la genunchi, sau - daca esti nevoit - cum vei jupui un iepure sau o veverita cu monstrul ala, si vei intelege ce vrem sa spunem. Ca sa nu mai pomenim de faptul ca, folosind acest cutit cu steroizi, nu poti efectua taieturi fine, de precizie.
Expertii in domeniu recomanda cutite a caror lama sa nu fie mai scurta de 9 cm si mai lunga de 14 cm. Stiu ei de ce. Vei afla si tu, pe masura ce aprofundezi tainele Bushcraft-ului (arta supravietuirii).
Fereste-te, de asemenea, de cutitele cu maner gol, unde chipurile trebuie sa iti tii chibriturile si busola, de parca in alta parte nu gasesti loc. Lama le este prinsa superficial de maner si se rup usor daca sunt abuzate putin mai serios.
Alege intotdeauna un cutit de tip full tang, adica unul in care lama si manerul fac corp comun. Este un cutit dintr-o singura bucata de otel, care ofera cea mai mare rezistenta posibila. Acesta e nevoie sa prezinte protectie impotriva ruginii si sa fie dintr-un otel de calitate care nu se toceste sau stirbeste usor. Manerul trebuie sa fie cauciucat sau sa aiba striatii care sa iti permita sa faci o priza cat mai buna. Nu de alta, dar il vei folosi si pe ploaie sau in apa, si nu vrei sa iti alunece usor din mana, riscand sa il pierzi.
Referitor la forma manerului, cu cat este mai ergonomica, cu atat mai bine. Este esential ca acest gen de cutit sa aiba atat o lama taoiasa (de preferabil cu tais convex), cat si un varf pronuntat. Nu de alta, dar cutitul de supravietuire este folosit in mod aproximativ egal atat in actiuni de taiere si retezare, cat si in strapungerea si penetrarea diverselor materiale. Daca il veti folosi intens la taierea de cordelina sau prelata dura, puteti alege un model cu zimti pe jumatatea lamei.
Printre cele mai bune marci de pe piata, nu neaparat in acesta ordine, sunt: Fallkinven, Gerber, Bark River, Kizlyar, Mora, Enzo, Kershaw, SOG si multe altele.
Celebrul cutit al lui Bear Grylls, denumit S4 Survival Knife, este produs de catre artizanul britanic Robert Bayley si indeplineste perfect toate cerintele necesare unui cutit de supravietuire. Pe langa aceste aspecte, cutitul si-a dovedit din plin valoarea, fiind testat de catre Bear in cele mai dure conditii naturale de pe Terra.
Rob Bayley a anuntat recent pe site-ul sau ca are de onorat comenzi timp de sapte ani de acum incolo. De abia din acel moment, va putea primi comenzi noi. Oricum, vestea nu trebuie sa va intristeze: cutitele marca Bear Grylls se vindeau direct de la producator cu un pret prohibitiv pentru majoritatea amatorilor de drumetii - in jur de 700 $ / bucata."
sursa: travel.descopera.ro (Nicu Parlog)
joi, 6 septembrie 2012
prea cald vara ? prea frig iarna ? seceta? inundatii?
"Dramatic photos show the measure of a man in contrast to the enormity of nature.
A series of photos from the Humboldt State University Library capture lumberjacks working among the redwoods in Humboldt County, California.
The photos are part of the Ericson Collection, a series of pictures from northwest California from the 1880s through the 1920s by Swedish photographer A.W. Ericson.
Pictures from the 1915-era display the work of loggers in the densely forested northern California area, that accounts for twenty per cent of the state's total forest production. Humboldt County has nearly 1,500,000 acres in public and private forests, including the Redwood National and State Parks."
sursa: dailymail.co.uk
A series of photos from the Humboldt State University Library capture lumberjacks working among the redwoods in Humboldt County, California.
The photos are part of the Ericson Collection, a series of pictures from northwest California from the 1880s through the 1920s by Swedish photographer A.W. Ericson.
Pictures from the 1915-era display the work of loggers in the densely forested northern California area, that accounts for twenty per cent of the state's total forest production. Humboldt County has nearly 1,500,000 acres in public and private forests, including the Redwood National and State Parks."
sursa: dailymail.co.uk
cercetatorii au reusit sa influenteze visele
Inca o dovada stiintifica pentru utilizarea cipurilor in manipularea oamenilor:
"Povestea din Inception, la un pas de a deveni realitate.Cercetatorii au reusit sa influenteze visele si sunt la un pas de realizarea unei performante care parea pana acum de domeniul SF: manipularea viselor. Prin urmare, povestea din filmul Inception va deveni realitate mai curand decat ne asteptam. Oamenii de stiinta de la Institutul de Tehnologie Massachusetts au reusit sa modifice visele unor cobai. Eu au folosit un fundal sonor in timp ce acestia dormeau, iar sunetele alese le-au modificat visele, stimuland amintirea unor evenimente din ziua trecuta. Mai exact, in ziua percedenta experimentului, cobaii au fost supusi unui antrenament special: au fost pusi intr-o cusca, unde auzeau anumite semnale sonore. Un sunet insemna ca vor gasi mancare in partea stanga a custii, iar un altul ii anunta ca mancarea se afla in dreapta. Aceste semnale sonore au fost difuzate si in timp ce cobaii dormeau, iar visele lor erau atent monitorizate. Acestea s-au schimbat in clipa in care au auzit semnalele, cercetatorii tragand concluzia ca soriceii incepusera sa viseze experienta traita in cusca. Matt Wilson, specialist in neurologie, spune ca acesta este un prim pas spre o manipulare mai agresia a viselor, care va fi posibila chiar si in cazul oamenilor. Savantii au acum dovada ca mediul exterior poate influenta considerabil visele, prin modificarea modului in care experientele anterioare sunt redate in timpul somnului de catre o anumita parte a creierului."
sursa: stirileprotv.ro
"Povestea din Inception, la un pas de a deveni realitate.Cercetatorii au reusit sa influenteze visele si sunt la un pas de realizarea unei performante care parea pana acum de domeniul SF: manipularea viselor. Prin urmare, povestea din filmul Inception va deveni realitate mai curand decat ne asteptam. Oamenii de stiinta de la Institutul de Tehnologie Massachusetts au reusit sa modifice visele unor cobai. Eu au folosit un fundal sonor in timp ce acestia dormeau, iar sunetele alese le-au modificat visele, stimuland amintirea unor evenimente din ziua trecuta. Mai exact, in ziua percedenta experimentului, cobaii au fost supusi unui antrenament special: au fost pusi intr-o cusca, unde auzeau anumite semnale sonore. Un sunet insemna ca vor gasi mancare in partea stanga a custii, iar un altul ii anunta ca mancarea se afla in dreapta. Aceste semnale sonore au fost difuzate si in timp ce cobaii dormeau, iar visele lor erau atent monitorizate. Acestea s-au schimbat in clipa in care au auzit semnalele, cercetatorii tragand concluzia ca soriceii incepusera sa viseze experienta traita in cusca. Matt Wilson, specialist in neurologie, spune ca acesta este un prim pas spre o manipulare mai agresia a viselor, care va fi posibila chiar si in cazul oamenilor. Savantii au acum dovada ca mediul exterior poate influenta considerabil visele, prin modificarea modului in care experientele anterioare sunt redate in timpul somnului de catre o anumita parte a creierului."
sursa: stirileprotv.ro
marți, 21 august 2012
mistretii
Au intrat porcii mistreti pe bucata de teren pe care plantase tatal Oanei porumb. Au facut praf toata recolta. Singura solutie ar fi sa imprejmuiasca terenul cu gard, dar sunt mai multe terenuri si costa foarte mult. Nu ai voie sa vanezi mistretii pentru ca sunt foarte scumpi si nu-si permite sa faca asta cineva care nu are o situatie financiara precum Umbrarescu! Asa ca oamenii de rand culeg necazuri, iar cei bogati raman cu distractia vanatorii...
luni, 20 august 2012
Nivel record de topire a ghetarilor in Arctica si Groenlanda.
Calota glaciara din Groenlanda si banchiza arctica au atins nivelurile de topire record inregistrate in anii precedenti in perioada verii, insa cu aproximativ patru saptamani mai devreme, potrivit unui studiu citat de lemonde.fr. Calota glaciara a Groenlandei a atins, pe 8 august, nivelul minim (record) inregistrat la sfarsitul verii anului 2010, potrivit unui articol publicat de Marco Tedesco, profesor asistent la Departamentul de stiinte ale atmosferei si Pamantului la City College din New York. "Impreuna cu topirile care se vor produce in viitorul apropiat (in saptamanile care urmeaza, n.r.), se va inregistra un nou record", a spus cercetatorul. Ghetarii din Groenlanda au suferit o diminuare puternica aproape in toate regiunile, inclusiv la altitudini care de obicei sunt scutite de fenomenul de topire. La mijlocul lunii iulie, deja, datele furnizate de satelitii NASA au aratat ca 97% din suprafata calotei glaciare din Groenlanda a fost acoperita de un strat subtire de apa, un eveniment exceptional. Fenomenul descris de NASA "a modificat proprietatile fizice ale stratului de zapada, insa cel mai probabil nu a contribuit la ridicarea nivelului oceanului", asa cum se intampla de obicei cu masa de gheata topita. In paralel, National Snow and Ice Data Center (NSIDC) din Statele Unite ale Americii a anuntat, pe 13 august, ca intinderea banchizei arctice ramane sub nivelul record (minim) inregistrat in 2007. Cu o luna inainte de sfarsitul sezonului estival, anul 2012 "se inscrie deja in randul celor mai mici patru minime ale verii inregistrate de la inceputurile observatiilor realizate de sateliti", spun specialistii de la NSIDC. Pe 13 august, banchiza arctica avea o intindere de 5,1 milioane de kilometri patrati, cu 2,7 milioane mai putin decat media observata intre 1979 si 2000 si cu 483.000 de kilometri patrati mai putin decat precedentul record, din 2007.
"Ritmul topirii, de la sfarsitul lunii iunie, a fost rapid, cu peste 100.000 de kilometri patrati zilnic", spun specialistii.
sursa: stirileprotv.ro
Modificari violente ale curentilor oceanici
Experţii în schimbări climatice au detectat recent apariţia primelor semne ale încetinirii Gulfstream-ului, curentul care fereşte Anglia şi o mare parte din Europa de a îngheţa complet. S-a descoperit faptul că unul dintre „motoarele” termosaline care menţin Gulfstream-ul în activitate, cel care face să se scufunde apa rece în Marea Groenlandei, a ajuns în prezent la un sfert din viteza iniţială.
Slăbirea curentului, din punct de vedere al vitezei şi debitului, a cărei cauză aparentă pare să fie încălzirea globală, ar putea declanşa mari schimbări în circulaţia sa timp de ani sau decenii. În mod paradoxal, aceasta ar putea arunca Anglia şi nord-vestul Europei într-o iarnă veşnică.
Această schimbare a fost prezisă de oamenii de ştiinţă cu mult timp în urmă şi cele mai noi cercetări prezintă în detaliu desfăşurarea fenomenului.
Peter Wadhams, profesor în fizica oceanelor la Cambridge University a participat la mai multe expediţii în Arctica la bordul submarinelor Marinei Regale, realizând măsurători în Marea Groenlandei. Până nu demult, în adâncurile oceanelor existau „furnale″ uriaşe de apă rece şi densă care se scufundau de la suprafaţă până la 3000 m adâncime. În prezent, acestea au dispărut aproape complet. Pe măsură ce apa rece se scufundă, cea caldă de la latitudinile sudice îi ia locul, menţinând circulaţia activă. Dacă mecanismul se încetineşte, în Europa va ajunge tot mai puţină caldură.
sursa: mdn.md(moldova noastra)
"Ritmul topirii, de la sfarsitul lunii iunie, a fost rapid, cu peste 100.000 de kilometri patrati zilnic", spun specialistii.
sursa: stirileprotv.ro
Modificari violente ale curentilor oceanici
Experţii în schimbări climatice au detectat recent apariţia primelor semne ale încetinirii Gulfstream-ului, curentul care fereşte Anglia şi o mare parte din Europa de a îngheţa complet. S-a descoperit faptul că unul dintre „motoarele” termosaline care menţin Gulfstream-ul în activitate, cel care face să se scufunde apa rece în Marea Groenlandei, a ajuns în prezent la un sfert din viteza iniţială.
Slăbirea curentului, din punct de vedere al vitezei şi debitului, a cărei cauză aparentă pare să fie încălzirea globală, ar putea declanşa mari schimbări în circulaţia sa timp de ani sau decenii. În mod paradoxal, aceasta ar putea arunca Anglia şi nord-vestul Europei într-o iarnă veşnică.
Această schimbare a fost prezisă de oamenii de ştiinţă cu mult timp în urmă şi cele mai noi cercetări prezintă în detaliu desfăşurarea fenomenului.
Peter Wadhams, profesor în fizica oceanelor la Cambridge University a participat la mai multe expediţii în Arctica la bordul submarinelor Marinei Regale, realizând măsurători în Marea Groenlandei. Până nu demult, în adâncurile oceanelor existau „furnale″ uriaşe de apă rece şi densă care se scufundau de la suprafaţă până la 3000 m adâncime. În prezent, acestea au dispărut aproape complet. Pe măsură ce apa rece se scufundă, cea caldă de la latitudinile sudice îi ia locul, menţinând circulaţia activă. Dacă mecanismul se încetineşte, în Europa va ajunge tot mai puţină caldură.
sursa: mdn.md(moldova noastra)
marți, 14 august 2012
joi, 9 august 2012
fapte graitoare
Semnele apocaliptice
Vânturi rele, pierzătoare,
Ameninţă azi mereu
Pe noroadele smerite
Care cred în Dumnezeu.
Bate “Crivăţul” năprasnic,
De la Nordul Comunist,
Răspândind în toată lumea
“Dogmele” lui Anticrist.
Din Apus “Austrul” suflă
Aducând cu el “Progres”,
Care naşte necredinţă
Şi împrăştie eres.
De la Miazăzi mai tare,
“Băltăreţul” s-a pornit
Şi, lovindu-se de “Crivăţ”
Pe cei negri i-a-nroşit.
Iar la Răsărit de soare,
“Valul galben al lui Gog”
Spumegă şi se frământă
Cu “vlăstarii lui Magog”.
Ucenicii stricăciunii
Forfotesc îngrozitor
Căutând să otrăvească
Pe sărmanul muritor.
Grabnic uneltesc perzarea
Cei cu duhul “răzvrătit”
- Şi precum se vede lumea
Nu-i departe de sfârşit -
Urâciunea pustiirii
Şi-a găsit învăţăcei
Care dăscălesc pe oameni
Ca să meargă după ei.
Aceste versuri au fost scrise în
ziua Sfintei Maria Magdalena,
cea întocmai cu Apostolii,
22 iulie 1960, în Sihăstria “Sf. Ana”
de la Hozeva (potrivit cu starea
furtunoasă din cele patru
continente) de către smeritul
Ieroschimonah Ioan Iacob.
Sunt ultimele versuri ale Sfântului Ioan
sursa: apologeticum.wordpress.com
Vânturi rele, pierzătoare,
Ameninţă azi mereu
Pe noroadele smerite
Care cred în Dumnezeu.
Bate “Crivăţul” năprasnic,
De la Nordul Comunist,
Răspândind în toată lumea
“Dogmele” lui Anticrist.
Din Apus “Austrul” suflă
Aducând cu el “Progres”,
Care naşte necredinţă
Şi împrăştie eres.
De la Miazăzi mai tare,
“Băltăreţul” s-a pornit
Şi, lovindu-se de “Crivăţ”
Pe cei negri i-a-nroşit.
Iar la Răsărit de soare,
“Valul galben al lui Gog”
Spumegă şi se frământă
Cu “vlăstarii lui Magog”.
Ucenicii stricăciunii
Forfotesc îngrozitor
Căutând să otrăvească
Pe sărmanul muritor.
Grabnic uneltesc perzarea
Cei cu duhul “răzvrătit”
- Şi precum se vede lumea
Nu-i departe de sfârşit -
Urâciunea pustiirii
Şi-a găsit învăţăcei
Care dăscălesc pe oameni
Ca să meargă după ei.
Aceste versuri au fost scrise în
ziua Sfintei Maria Magdalena,
cea întocmai cu Apostolii,
22 iulie 1960, în Sihăstria “Sf. Ana”
de la Hozeva (potrivit cu starea
furtunoasă din cele patru
continente) de către smeritul
Ieroschimonah Ioan Iacob.
Sunt ultimele versuri ale Sfântului Ioan
sursa: apologeticum.wordpress.com
sâmbătă, 4 august 2012
luni, 30 iulie 2012
o adolescenta de 17 ani
"Olga, o tanara de 17 ani, care, din cate se pare locuieste in apropierea orasului Naberezhnye Chelny, din Republica Tartan, un stat component al Federatiei Ruse, a facut o sedinta foto greu de descris; in timp ce poza senzual in fata camerei, Olga ucidea un catelus. A postat apoi fotografiile pe internet si a provocat reactii extrem de violente ale iubitorilor de animale, ale asociatiilor pentru protectia animalelor si a blogerilor. Dupa cum relateaza un cotidian local, Komsomolskaia Pravda, mii de oameni au scris pe forumuri, retele de socializare si bloguri ca vor ca Olga sa plateasca cu viata pentru ce a facut."
sursa: stirileprotv.ro
Aceasta fata pare mai degraba un copil care braveaza cu o educatie indoielnica. De aici si pana la a-i cere moartea pentru un caine, fie chiar si pui, demonstreaza cat de bolnava e lumea si cat de lipsita de valori si de principii morale, normale. Toti cainii din lume nu valoreaza nici pe departe cat o viata de om, dar asta nu inseamna ca aceasta fata nu merita un dus rece care s-o trezeasca la realitate si ca, nu are nevoie acuta de cateva ore bune de consiliere psihologica...
sursa: stirileprotv.ro
Aceasta fata pare mai degraba un copil care braveaza cu o educatie indoielnica. De aici si pana la a-i cere moartea pentru un caine, fie chiar si pui, demonstreaza cat de bolnava e lumea si cat de lipsita de valori si de principii morale, normale. Toti cainii din lume nu valoreaza nici pe departe cat o viata de om, dar asta nu inseamna ca aceasta fata nu merita un dus rece care s-o trezeasca la realitate si ca, nu are nevoie acuta de cateva ore bune de consiliere psihologica...
referendum
Cine plateste pentru cele 2 referendumuri pentru care s-au cheltuit bani total aiurea? Ponta, PSD, PNL, USL ?!?!?
sâmbătă, 28 iulie 2012
strabunii mei
Strabunicul meu (tatal mamei mamei mele): fost Director Colegiul National Gh. Rosca Codreanu Bârlad
"...dar dintre toţi se detaşează profesorul Gheorghe Gâlcă, profesorul de chimie şi, într-o vreme, directorul liceului, despre care scrie: „În decursul anilor aveam să-l cunosc bine pe profesorul meu de chimie, care s-adovedit a fi nu numai un director gospodar desăvârşit, reuşind în scurt timp să schimbe aspectul şcolii, dar să introducă în şcoală acea disciplină propice unei ţinute academice, în care învăţătura şi preocupările legate de aceasta să facă din liceul«Codreanu» instituţia de care să ne mândrim fiecare. Profesorul Gh. Gâlcă a fost şi un mare pedagog, orele sale de chimie şi de fizică, experienţele de laborator, transformau ora de clasă într-un loc în care fiecare elev se visa chimist sau fizician."
Strabunicul meu (tatal tatalui mamei mele): fost protopop Baia, judetul Suceava (Baia = capitala Moldovei in vremea lui Stefan cel Mare)
Strabunicul meu (tatal mamei tatalui meu): fost mosier jud. Dolj (Oltenia)
Strabunicul meu (tatal tatalui tatalui meu): fost Director Posta Romana Bucuresti
marți, 10 iulie 2012
concluziile unui inpuber
Ponta: "Pe 30 iulie niciun crestin-democrat german nu ii va mai jigni pe romani. Ce suntem, colonie?"
E foarte adevarat!!! Si asta se reflecta si in viata de zi cu zi! Daca am fi o colonie germana am trai cel putin la jumatate din nivelul la care traiesc nemtii...
Suntem colonia lui Ponta... in care nu traim nici la jumatate din nivelul Greciei: unde euro se duce catre 5 lei, dar nu conteaza; in care invatamantul isi arata roadele cu o promovabilitate de 40%, in care salariile vor fi majorate pentru 2 luni pana la alegerile din toamna, unde Nastase in capul unei liste foarte lungi se pregateste sa fie gratiat... Si daca toate legile unei tari sunt la cheremul unui om, probabil ca in curand vom asista si la cateva ordonante de urgenta privind: Rosia Montana, extractia gazelor de sist, defrisarea padurilor...
E foarte adevarat!!! Si asta se reflecta si in viata de zi cu zi! Daca am fi o colonie germana am trai cel putin la jumatate din nivelul la care traiesc nemtii...
Suntem colonia lui Ponta... in care nu traim nici la jumatate din nivelul Greciei: unde euro se duce catre 5 lei, dar nu conteaza; in care invatamantul isi arata roadele cu o promovabilitate de 40%, in care salariile vor fi majorate pentru 2 luni pana la alegerile din toamna, unde Nastase in capul unei liste foarte lungi se pregateste sa fie gratiat... Si daca toate legile unei tari sunt la cheremul unui om, probabil ca in curand vom asista si la cateva ordonante de urgenta privind: Rosia Montana, extractia gazelor de sist, defrisarea padurilor...
luni, 9 iulie 2012
desene animate
"Cum sa fiu cuminte?! De mic il vedeam pe Tarzan plimbandu-se dezbracat. Cenusareasa venea acasa la 12 noaptea. Pinocchio zicea minciuni. Aladin era hot. Batman mergea cu 320 km la ora. Alba ca Zapada locuia cu 7 barbati. Popeye fuma si era tatuat. Prea tarziu! Nu e vina mea, este vina copilariei mele!"
sursa: Femei Vs Barbati (facebook)
sursa: Femei Vs Barbati (facebook)
duminică, 8 iulie 2012
ACTA - NU
Au participat la vot 682 de europarlamentari din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Au fost inregistrate 478 de votuiri "impotriva" ACTA, 165 de abtineri si 39 voturi "pentru".
vineri, 6 iulie 2012
1euro=4,5lei dar cui îi pasă...
Intre doua rele mari, cum poti sa o gasesti pe cea mai mica?! Intre Ponta-Antonescu si Basescu pe cine preferati sa va citeasca pomelnicul la inmormantare? De unde atata disperare de a nu mai rezista nici macar cateva luni, pana la alegerile oficiale pentru a ajunge la putere?! Oamenii nu isi pun intrebarea: de ce s-a schimbat Constitutia Romaniei fara un vot al populatiei sau cum este posibil sa schimbi toate legile unei tari dupa bunul plac al unui singur om: Ponta? sau daca se va opri aici acest om? sau odata ce poate face orice doreste, de ce sa nu mearga mai departe...
Ponta a avut un singur scop in viata! Eliminarea lui Basescu de pe scena politica, dar nu a dat nici o solutie concreta impotriva crizei. Vom primi inapoi salariile si pensiile intregite, dupa care vom urma exemplul Greciei!
Nu am nici un respect pentru Basescu! Primeste ce a meritat sau mai bine zis, din pacate pentru el, primeste ce a cautat. Daca era mai moderat in discursuri, daca nu ii trimitea pe oameni sa se trateze la medici iesiti deabia de pe bancile facultatii in timp ce el se interna la clinici din Vest, daca nu ii trimitea pe profesori la munca de parca ei s-ar fi dus la discoteca, daca nu improsca cu noroi toate clasele sociale care de altfel l-au si votat, azi nu s-ar fi aflat in situatia fara iesire in care este si oamenii i-ar fi mancat din palma in continuare...
Pe Antonescu mai mult de presedinte interimar nu-l vad, probabil ca de aia se si grabeste asa... ca fata mare la maritis!
Ponta a avut un singur scop in viata! Eliminarea lui Basescu de pe scena politica, dar nu a dat nici o solutie concreta impotriva crizei. Vom primi inapoi salariile si pensiile intregite, dupa care vom urma exemplul Greciei!
Nu am nici un respect pentru Basescu! Primeste ce a meritat sau mai bine zis, din pacate pentru el, primeste ce a cautat. Daca era mai moderat in discursuri, daca nu ii trimitea pe oameni sa se trateze la medici iesiti deabia de pe bancile facultatii in timp ce el se interna la clinici din Vest, daca nu ii trimitea pe profesori la munca de parca ei s-ar fi dus la discoteca, daca nu improsca cu noroi toate clasele sociale care de altfel l-au si votat, azi nu s-ar fi aflat in situatia fara iesire in care este si oamenii i-ar fi mancat din palma in continuare...
Pe Antonescu mai mult de presedinte interimar nu-l vad, probabil ca de aia se si grabeste asa... ca fata mare la maritis!
luni, 2 iulie 2012
biomateriale
Materiale Metalice Avansate utilizate în Medicină
S-a descoperit, că in tratarea bolilor si rănilor, pot fi utile o multitudine de materii nevii. Exemple comune ar fi suturile şi lipirea dinţilor. Prin biomaterial se intelege un material sintetic folosit pentru a înlocui o parte a unui sistem viu sau pentru a funcţiona in strânsa legatură cu un ţesut viu. După Catedra de Biomateriale a Universitătii Clemson, in mod formal, biomaterialul este “o substantă inertă din punct de vedere sistematic şi farmacologic, creată pentru a fi implantată în sau pentru a convietui alături de sisteme vii.” Dimpotrivă, prin material biologic se înţalege un material cum ar fi structura osoasă sau smalţul dinţilor, produs de un sistem biologic. Materiale artificiale care pur şi simplu intră in contact cu pielea, cum ar fi aparatele auditive sau protezele pentru braţe, nu sunt biomateriale de vreme ce pielea joacă rol de barieră faţă de mediul extern. Biomaterialele sunt folosite, pentru a înlocui o parte a corpului care şi-a pierdut funcţiile din cauza unei boli, ca sprijin in procesul vindecării, pentru a ameliora funcţii şi pentru a corecta anomalii. Importanţa biomaterialelor a crescut şi datorită inovaţiilor aduse în multe ramuri ale medicinei. De exemplu, o dată cu descoperirea antibioticelor, bolile infecţioase nu mai reprezintă o aşa mare ameninţare cum fuseseră în trecut, aşa încât bolile degenerative capătă o mai mare importanţă. Ba mai mult, inovaţiile în tehnicile de chirurgie au făcut posibilă folosirea materialelor în domenii în care până atunci nici nu fusese posibilă utilizarea lor. Nefiind scrisă o istorie completă a biomaterialelor, se poate urmări dezvoltarea
multimilenară a lor prin intermediul progreselor realizate în arta şi ştiinţă.
Realizările în domeniul biomaterialelor au la bază trei domenii ştiinţifice: chimia,
biologia şi fizica, apoi aplicaţiile tehnice sau ”punerea în operă“ culminând cu realizările clinice.
Din totdeauna oamenii au fost preocupaţi de restaurarea unor părţi ale corpului,
deteriorate sau pierdute datorită unor accidente sau boli. Printre primele griji ale oamenilor a fost restaurarea danturii care, de regulă, se deteriora prima datorită modului de viaţă şi de hrană. Astfel, cele mai vechi exemple de proteze dentare se pare că au fost lucrărilor din aur ale fenicienilor, etruscilor şi, mai târziu, ale grecilor şi romanilor.
Aurul este considerat unul din cele mai vechi materiale utilizate, fiind folosit în
scopuri stomatologice de cel puţin 2500 ani . De asemenea, babilonienii, asirienii şi egiptenii (4500 – 4000 îen) prelucrau şi utilizau aurul, argintul, cuprul şi plumbul. Fenicienii (2700 îen), unul din cel mai mare popor comercial al lumii antice, erau consideraţi cei mai pricepuţi metalurgişti ai antichităţii au răspândit în bazinul mediteranian cultura prelucrării metaleor precum cea a cositorului (epoca bronzului, 1000 – 3000 îen) sau a fierului (~990 îen). Dinţii folosiţi de antici erau umani sau ciopliţi din dinţi de animal, precum cei din fildeş. Hippocrates (născut în 460 îen) utiliza firele din aur şi in în imobilizarea fracturilor osoase. Tot Hippocrates a fost inventatorul unui cleşte de extracţie dentară precum şi a altor
instrumente stomatologice. Se pare, totuşi, că în perioada antică materialele utilizate în restaurarea dentară erau simple şi în număr redus, iar lucrările erau grosolane. Realizările în domeniul biomaterialelor în perioada de la începutul erei noastre şi până în jurul anului 1500, datorită misticismului şi fanatismului religios, sunt total dezamăgitoare. Totuşi în anul 659 e.n. s-a turnat primul aliaj dentar utilizat de om în medicina chineză: amalgamul cu compoziţia 100 părţi Hg, 45 părţi Ag şi 900 părţi Sn. Sfârşitul Evului mediu, marcat de inventarea tiparului (1436) şi de descoperirea Americii (1492) constituie practic trezirea popoarelor. S-au înfiinţat numeroase universităţi cu facultăţi tehnice şi medicale la Bolognia, Oxford, Paris sau Montpellier. Deşi erau cunoscute încă din antichitate utilizarea
foliilor de aur pentru obturarea cavităţilor a reprezentat un salt semnificativ în tehnica de restaurare. O serie de scrieri ale lui Plinius (23 -79), Theophilus (sec.XI) şi Cellini (1558) descriu activităţi desfăşurate de pictori, bijutieri, sculptori, metalurgi etc. Niciunul dintre ei nu-şi arogă originalitatea practicilor lor, ceea ce demonstrează existenţa acestor metode.
Preotul Theophilus în “Eseu asupra artelor” descrie turnarea unei cupe de argint prin metoda “cerii pierdute“ sau metoda eliminării modelului de ceară. Această metodă s-a aplicat în stomatologie după multe secole. De asemenea, şi Plinius şi Theophilus şi Cellini au descris lipirea aurului prin utilizarea acetatului de cupru, salpetrului (azotat de potasiu) şi boraxului.
La sfârşitul secolului al XVI-lea, în Italia, Franţa şi Germania, dinţii din os şi fildeş se fixau de cei vecini prin sârme de aur şi argint. În 1728 Pierre Fouchard menţionează plumbul, cositorul şi aurul ca materiale de obturaţie, iar utilizarea acelor dentare era o practică de rutină. Anul 1789 este anul introducerii porţelanului în uzul dentar, un eveniment deosebit pentru practica utilizării biomaterialelor în stomatologie. Începând cu secolul XVII (1746) încep să apară primele cărţi despre stomatologia mecanică şi deci şi noi biomateriale restaurative. Studiul biomaterialelor a realizat un salt semnificativ după 1900.
Folosirea biomaterialelor nu a fost utilă până la descoperirea tehnicii chirurgicale
aseptice, descoperită şi studiată de Lister în anii 1860. Intervenţiile chirurgicale precedente, fie că biomaterialele erau sau nu folosite, în general eşuau, din cauza infecţiilor ce apăreau. Problemele cauzate de infecţii tind să se agraveze în prezenţa biomaterialelor, deoarece implantul poate fi incompatibil cu celulele care conferă imunitate corpului. În general, implanturile care s-au bucurat de succes, atât cele timpurii, cât şi o mare parte a implanturilor moderne, au fost acelea realizate la nivelul sistemului osos. Plăcile osoase au început să fie înlocuite de pe la începutul secolului XX, pentru vindecarea fracturilor. La început, primele
placi se rupeau, din cauza modelului mecanic rudimentar : erau prea subţiri, iar centrul de greutate era situat pe colţuri. Totodată, s-a descopeit că materiale precum vanadiul, materiale alese tocmai pentru proprietăţile lor mecanice, sufereau procesul de coroziune în interiorul corpului. Modele şi materiale mult mai bune au fost ulterior descoperite. Odată cu descoperirea metalelor inoxidabile, şi a aliajelor de cobalt şi crom în anii 1930, procesul de fixare şi de vindecare a fracturilor a cunoscut mult mai mult succes, iar prima intervenţie de înlocuire a articulaţilor a reuşit. Cât despre polimeri, s-a descoperit că piloţii de avioane de
război din timpul celui de-al II-lea Război Mondial care erau răniţi cu fragmente din
acoperişul din plastic al aparatului de zbor (polimetil metacrilat – PMMA), nu sufereau de reacţii adverse cronice din cauza prezenţei acelor fragmentate în corp. De atunci, PMMA a început sa fie foarte des folosit în operaţiile de înlocuire a corneei sau chiar în înlocuirea unor porţiuni de os cranian afectate. Ulterior, noi descoperiri s-au făcut în ceea ce priveşte folosirea biomaterialelor, cum ar fi de exemplu înlocuirea vaselor de sînge, tehnicădescoperită în anii 1950 ; înlocuirea valvulei cardiace şi a articulaţiilor în anii 1960. În ultimii ani, multe alte inovaţii în acest domeniu au fos făcute. Astăzi, există centre specializate de studiere a biomaterialelor, afiliate sau nu, pe lângă universităţi de prestigiu, colective interdisciplinare de chimişti, biologi, fizicieni, informaticieni sau ingineri metalurgi. Cercetările sunt focalizate pe materiale metalice, ceramice, polimerice sau de tip compozit...
sursa: tuiasi.ro
S-a descoperit, că in tratarea bolilor si rănilor, pot fi utile o multitudine de materii nevii. Exemple comune ar fi suturile şi lipirea dinţilor. Prin biomaterial se intelege un material sintetic folosit pentru a înlocui o parte a unui sistem viu sau pentru a funcţiona in strânsa legatură cu un ţesut viu. După Catedra de Biomateriale a Universitătii Clemson, in mod formal, biomaterialul este “o substantă inertă din punct de vedere sistematic şi farmacologic, creată pentru a fi implantată în sau pentru a convietui alături de sisteme vii.” Dimpotrivă, prin material biologic se înţalege un material cum ar fi structura osoasă sau smalţul dinţilor, produs de un sistem biologic. Materiale artificiale care pur şi simplu intră in contact cu pielea, cum ar fi aparatele auditive sau protezele pentru braţe, nu sunt biomateriale de vreme ce pielea joacă rol de barieră faţă de mediul extern. Biomaterialele sunt folosite, pentru a înlocui o parte a corpului care şi-a pierdut funcţiile din cauza unei boli, ca sprijin in procesul vindecării, pentru a ameliora funcţii şi pentru a corecta anomalii. Importanţa biomaterialelor a crescut şi datorită inovaţiilor aduse în multe ramuri ale medicinei. De exemplu, o dată cu descoperirea antibioticelor, bolile infecţioase nu mai reprezintă o aşa mare ameninţare cum fuseseră în trecut, aşa încât bolile degenerative capătă o mai mare importanţă. Ba mai mult, inovaţiile în tehnicile de chirurgie au făcut posibilă folosirea materialelor în domenii în care până atunci nici nu fusese posibilă utilizarea lor. Nefiind scrisă o istorie completă a biomaterialelor, se poate urmări dezvoltarea
multimilenară a lor prin intermediul progreselor realizate în arta şi ştiinţă.
Realizările în domeniul biomaterialelor au la bază trei domenii ştiinţifice: chimia,
biologia şi fizica, apoi aplicaţiile tehnice sau ”punerea în operă“ culminând cu realizările clinice.
Din totdeauna oamenii au fost preocupaţi de restaurarea unor părţi ale corpului,
deteriorate sau pierdute datorită unor accidente sau boli. Printre primele griji ale oamenilor a fost restaurarea danturii care, de regulă, se deteriora prima datorită modului de viaţă şi de hrană. Astfel, cele mai vechi exemple de proteze dentare se pare că au fost lucrărilor din aur ale fenicienilor, etruscilor şi, mai târziu, ale grecilor şi romanilor.
Aurul este considerat unul din cele mai vechi materiale utilizate, fiind folosit în
scopuri stomatologice de cel puţin 2500 ani . De asemenea, babilonienii, asirienii şi egiptenii (4500 – 4000 îen) prelucrau şi utilizau aurul, argintul, cuprul şi plumbul. Fenicienii (2700 îen), unul din cel mai mare popor comercial al lumii antice, erau consideraţi cei mai pricepuţi metalurgişti ai antichităţii au răspândit în bazinul mediteranian cultura prelucrării metaleor precum cea a cositorului (epoca bronzului, 1000 – 3000 îen) sau a fierului (~990 îen). Dinţii folosiţi de antici erau umani sau ciopliţi din dinţi de animal, precum cei din fildeş. Hippocrates (născut în 460 îen) utiliza firele din aur şi in în imobilizarea fracturilor osoase. Tot Hippocrates a fost inventatorul unui cleşte de extracţie dentară precum şi a altor
instrumente stomatologice. Se pare, totuşi, că în perioada antică materialele utilizate în restaurarea dentară erau simple şi în număr redus, iar lucrările erau grosolane. Realizările în domeniul biomaterialelor în perioada de la începutul erei noastre şi până în jurul anului 1500, datorită misticismului şi fanatismului religios, sunt total dezamăgitoare. Totuşi în anul 659 e.n. s-a turnat primul aliaj dentar utilizat de om în medicina chineză: amalgamul cu compoziţia 100 părţi Hg, 45 părţi Ag şi 900 părţi Sn. Sfârşitul Evului mediu, marcat de inventarea tiparului (1436) şi de descoperirea Americii (1492) constituie practic trezirea popoarelor. S-au înfiinţat numeroase universităţi cu facultăţi tehnice şi medicale la Bolognia, Oxford, Paris sau Montpellier. Deşi erau cunoscute încă din antichitate utilizarea
foliilor de aur pentru obturarea cavităţilor a reprezentat un salt semnificativ în tehnica de restaurare. O serie de scrieri ale lui Plinius (23 -79), Theophilus (sec.XI) şi Cellini (1558) descriu activităţi desfăşurate de pictori, bijutieri, sculptori, metalurgi etc. Niciunul dintre ei nu-şi arogă originalitatea practicilor lor, ceea ce demonstrează existenţa acestor metode.
Preotul Theophilus în “Eseu asupra artelor” descrie turnarea unei cupe de argint prin metoda “cerii pierdute“ sau metoda eliminării modelului de ceară. Această metodă s-a aplicat în stomatologie după multe secole. De asemenea, şi Plinius şi Theophilus şi Cellini au descris lipirea aurului prin utilizarea acetatului de cupru, salpetrului (azotat de potasiu) şi boraxului.
La sfârşitul secolului al XVI-lea, în Italia, Franţa şi Germania, dinţii din os şi fildeş se fixau de cei vecini prin sârme de aur şi argint. În 1728 Pierre Fouchard menţionează plumbul, cositorul şi aurul ca materiale de obturaţie, iar utilizarea acelor dentare era o practică de rutină. Anul 1789 este anul introducerii porţelanului în uzul dentar, un eveniment deosebit pentru practica utilizării biomaterialelor în stomatologie. Începând cu secolul XVII (1746) încep să apară primele cărţi despre stomatologia mecanică şi deci şi noi biomateriale restaurative. Studiul biomaterialelor a realizat un salt semnificativ după 1900.
Folosirea biomaterialelor nu a fost utilă până la descoperirea tehnicii chirurgicale
aseptice, descoperită şi studiată de Lister în anii 1860. Intervenţiile chirurgicale precedente, fie că biomaterialele erau sau nu folosite, în general eşuau, din cauza infecţiilor ce apăreau. Problemele cauzate de infecţii tind să se agraveze în prezenţa biomaterialelor, deoarece implantul poate fi incompatibil cu celulele care conferă imunitate corpului. În general, implanturile care s-au bucurat de succes, atât cele timpurii, cât şi o mare parte a implanturilor moderne, au fost acelea realizate la nivelul sistemului osos. Plăcile osoase au început să fie înlocuite de pe la începutul secolului XX, pentru vindecarea fracturilor. La început, primele
placi se rupeau, din cauza modelului mecanic rudimentar : erau prea subţiri, iar centrul de greutate era situat pe colţuri. Totodată, s-a descopeit că materiale precum vanadiul, materiale alese tocmai pentru proprietăţile lor mecanice, sufereau procesul de coroziune în interiorul corpului. Modele şi materiale mult mai bune au fost ulterior descoperite. Odată cu descoperirea metalelor inoxidabile, şi a aliajelor de cobalt şi crom în anii 1930, procesul de fixare şi de vindecare a fracturilor a cunoscut mult mai mult succes, iar prima intervenţie de înlocuire a articulaţilor a reuşit. Cât despre polimeri, s-a descoperit că piloţii de avioane de
război din timpul celui de-al II-lea Război Mondial care erau răniţi cu fragmente din
acoperişul din plastic al aparatului de zbor (polimetil metacrilat – PMMA), nu sufereau de reacţii adverse cronice din cauza prezenţei acelor fragmentate în corp. De atunci, PMMA a început sa fie foarte des folosit în operaţiile de înlocuire a corneei sau chiar în înlocuirea unor porţiuni de os cranian afectate. Ulterior, noi descoperiri s-au făcut în ceea ce priveşte folosirea biomaterialelor, cum ar fi de exemplu înlocuirea vaselor de sînge, tehnicădescoperită în anii 1950 ; înlocuirea valvulei cardiace şi a articulaţiilor în anii 1960. În ultimii ani, multe alte inovaţii în acest domeniu au fos făcute. Astăzi, există centre specializate de studiere a biomaterialelor, afiliate sau nu, pe lângă universităţi de prestigiu, colective interdisciplinare de chimişti, biologi, fizicieni, informaticieni sau ingineri metalurgi. Cercetările sunt focalizate pe materiale metalice, ceramice, polimerice sau de tip compozit...
sursa: tuiasi.ro
Sin retorno (2010)
Sin retorno (2010) 104 min - Drama | Thriller Rating: 6,8
A thriller centered on a man who is accused of a crime he didn't commit.
Un film foarte bun, care merita vazut. O situatie cu care te poti intalni in viata de zi cu zi daca ai permis, dar nu esti prudent!
blue-jeans
Nicăieri în lume nu e cunoscut cuvîntul „blugi“ în afară de România. Originalul este „blue jeans“, adică pantaloni albaştri. Simbol al Americii, blue-jeans-ii au fascinat zeci de generaţii, de la elevi, la muncitori şi intelectuali, de la staruri la şefi de stat. Fabricaţi pentru prima dată în secolul al XIX-lea, blugii sînt singurul tip de piesă vestimentară care se poartă cu succes şi astăzi. Înainte de 1989 visam la ei, îi cumpăram de la piaţa de sîrbi sau ne rugam de cei care mergeau prin RDG să ne aducă o pereche.
Loeb Strauss În California, acum 150 de ani, mii de mineri plini de entuziasm căutau pepite de aur. Unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei goane după avere a fost un emigrant pe nume Levi Strauss (foto medalion) care a făcut avere vînzînd minerilor salopete „indestructibile“. Evreul se numea Loeb şi era mezinul familiei Strauss, născut în 1829. Tatăl său murise de tuberculoză cînd Loeb avea 16 ani. Restul familiei s-a mutat în New York. În 1850 şi-a schimbat numele în Levi. Emigrat din Buttenheim, Germania, a stat cîţiva ani la New York ca să înveţe cum se face comerţ cu postăvuri. Apoi, s-a mutat în San Francisco cu sora şi cumnatul său. Şi-a deschis un magazin cu unelte pentru mineri, în care a adus spre vînzare şi un balot de pînză foarte rezistentă pentru coviltire şi corturi. Magazinul de pe strada Battery va fi sediul firmei vreme de 40 de ani.
Jacob Davis & Levi Strauss La scurt timp, un comerciant a început să se intereseze de pînza lui Levi şi tot el i-a dat ideea să facă pantaloni pentru cei care căutau aur în mine. În sihăstria Munţilor Stîncoşi, căutătorul de aer se îmbrăca o singură dată şi mai dădea pantalonii jos doar cînd găsea metalul galben. Un pantalon la fel de rezistent ca pielea tăbăcită era îmbrăcămintea ideală. Levi a început să producă pantaloni, dar erau foarte aspri. Aşa că a înlocuit pînza cu o alta mai moale, o pînză de doc, adusă din Franţa, din localitatea Nimes. Materialul se numea denim. O altă problemă erau buzunarele care se rupeau foarte repede. Un client, letonul Jacob Davis, a avut ideea să folosească nituri de metal cu care să prindă buzunarele de pantaloni, la colţuri. Împreună cu Levi, a patentat invenţia în 1872. Ar fi vrut să-şi omologheze ideea singur, dar n-a avut cei 68 de dolari necesari pentru auorizaţie. Pe 20 mai 1883, cei doi au primit autorizaţia 139,121 de la Oficiul pentru Patent al Statelor Unite. Aceasta este ziua de naştere a jeanşilor.
Blugi nituiţi Primul nume al acestor pantaloni a fost „waist overalls“ (salopete pînă în talie). Cuvîntul „jeans“ a devenit mai popular în jurul anilor ’60, cînd generaţia baby boom l-a adoptat pentru pantalonii preferaţi. Primii blugi nituiţi s-au vîndut în 1873. Strauss aplica nişte capse din cupru. Registrele companiei lui Strauss s-au distrus în cutremurul şi incendiul din 1906. Cînd Levi Strauss & Co şi-a deschis primele două fabrici din San Francisco, Jacob Davis era responsabil de linia de producţie. În jurul anului 1890, acestor pantaloni li s-a atribuit numărul 501, pe care încă îl poartă în denumire. În prezent, acest model de blugi este croit din 20 de tipuri de ţesături şi e comercializat în 108 mărimi.
Un patron modest Levi Strauss s-a îmbogăţit rapid. Dar s-a făcut treptat cunoscut nu numai ca om de afaceri cinstit, dar şi ca filantrop. S-a implicat în viaţa culturală a oraşului şi a făcut numeroase donaţii comunităţii evreieşti. Din 1897, a finanţat acordarea a 28 de burse la Universitatea Berkeley, din California. În ciuda succesului său financiar, insista ca angajaţii să i se adreseze cu numele mic. Compania sa era printre cele mai bine amenajate din perioada aceea; avea candelabre cu gaz şi lifturi pentru transportul mărfurilor.
Afacere de milioane Pentru că nu se căsătorise niciodată şi nu avea urmaşi direcţi, şi-a lasat compania în mîinile a patru nepoţi. Levi Strauss a condus afacerea pînă în 1902, anul morţii sale, împreună cu fraţii săi, Jonas şi Louis. Averea lui Levi se ridica la şase milioane de dolari. În timpul creşterii puternice din anii ’50-’60, acţiunile companiei au urcat vertiginos. În timp, s-au confecţionat mai multe tipuri de pantaloni, jachete, fuste, pălării, pantofi din acelaşi material. În 1985, Levi Strauss & Co a devenit cel mai mare producător de pantaloni din lume.
Jeanşii la Moda În anii 30, producţia la Hollywood a explodat cu filme western. Imaginea cowboy-ului purtînd jeans a făcut înconjurul lumii. În filmul „Timpuri Noi“, Charlie Chaplin apare în asemenea salopetă, la fel Stan şi Bran. În 1935 au apărut şi primii blugi pentru femei. În timpul războiului, pentru o vreme s-a stopat confecţionarea blugilor. Erau purtaţi doar de soldaţii americani în afara serviciului. După 1945, au apărut şi alte mărci celebre, Wrangler, Lee, care au împărţit cu Levi Strauss noua piaţă de tineri. Aceştia au adoptat blugii în anii ’50 ca simbol al nonconformismului. Promovat prin intermediul filmelor, cum ar fi „Rebel fără cauză“ (1955) cu James Dean, denimul a început să fie purtat peste tot. Unele colegii au interzis purtarea lor.
Blugi Calvin Klein Dar măsura coercitivă n-a durat mult. În anii ’60, foarte mulţi studenţi şi elevi purtau jeans. Era perioada hippy, cînd au apărut tot felul de modele de blugi: cu broderie, pictaţi, cu aplicaţii. Încă din anii ’70, au început să apară tot mai multe fabrici unde se confecţionau haine din denim care deveniseră destul de ieftine. Din anii ’80 şi pînă astăzi, blugii au devenit vedetele prezentărilor de modă, fiind folosiţi în colecţiile designerilor celebri din toată lumea. Primul creator de modă care şi-a scos pe piaţă propria marcă de blugi a fost Calvin Klein, în 1970. Blugii au început să devină obiect de lux, fiecare designer aducînd propria lui viziune.
Vremea docului În anii ’90, tinerii nu au mai fost interesaţi de jeanşi, preferînd alte tipuri de materiale. Levi Strauss & Co a închis 11 fabrici din SUA. Dar n-a falimentat. Din 2003 încoace, prilej cu care s-au împlinit 130 de ani de la inventarea blugilor, moda s-a relansat în jurul vestiţilor pantaloni care au ajuns de nerecunoscut faţă de primele modele. O nouă revoluţie a celebrilor pantaloni cu cinci buzunare a început o dată cu noul mileniu. Au apărut nu numai blugi cu ţinte, dar şi modele cu broderii şi mărgele, materiale verzi, mov, roşii, tocite („prespălaţi“) sau rupte „artistic“ în anumite zone, cît mai sexy sau cît mai aiurea. România a intrat şi ea în reţeaua de producţie a companiilor celebre. Produşi într-o întreprindere din Săcuieni, blue-jeans-ii Armani ajung la Timişoara pentru a fi finisaţi. Dar nu pentru noi, ci pentru export. Doar 1% din producţia românească are căutare pe piaţa internă. Se fabrică şi cămăşi, fuste, rochii.
Blugi made in Turcia Jeans-ii au revenit în mare forţă în moda internaţională. Pentru următorii doi ani, specialiştii prognozează o creştere a cererii acestor produse. Comercianţii vînd mai mult numere mici, principalii cumpărători fiind adolescenţii. Concurenţa pe piaţa românească a jeans-ilor este foarte mare. Pe lîngă mărcile de calitate, blugii turceşti, de proastă calitate, au ajuns la mare căutare din cauza preţului scăzut. O pereche de blugi costă în piaţă 500.000 de lei vechi (50 RON), una de firmă de 5-6 ori mai mult, dar pot fi purtaţi şi 10 ani. În staţiile de metrou din Paris, se pot cumpăra blugi de la automate. Azi, nu mai contează marca aşa mult, important e ca blugii să fie frumoşi şi la modă, adică rupţi, tociţi, decoloraţi, peticiţi. Femeile preferă pantalonii cu talie foarte joasă, adolescenţii blugi largi, cu turul lăsat. Blugii au încetat demult să mai fie o ţinută sport. Săraci sau bogaţi, tineri sau bătrîni, rockeri sau rapperi, cu toţii avem în garderobă cel puţin o pereche de blugi. Pantalonii albaştri au devenit îmbrăcămintea cea mai populară a secolului XXI.
Blugi de Paşcani În timpul regimului comunist, România a vrut să demonstreze că poate şi ea să fabrice buni la fel ca cei din ţările „imperialiste“. O fabrică românească a fost dotată cu un utilaj care putea produce materialul pentru confecţionarea mult doriţilor blugi. În 1977, la Paşcani, au început să se fabrice blugi. Deşi arătau jalnic, pantalonii erau căutaţi, din lipsă de altceva, şi costau 200 de lei, cam de 10 ori mai puţin decît cei originali. Singura fabrică românească ce producea blugi primea comenzi uriaşe, imposibil de satisfăcut. Cu toate acestea, în magazine nu ajungeau decît cîteva din cele 70.000 de perechi fabricate lunar. Se vindeau pe sub mînă sau pe liste de aşteptare.
Blugi ecologici În curînd, rafturile magazinelor vor fi invadate de jeans-ii coloraţi cu ajutorul bacteriilor. Cercetătorii de la o societate californiană au reuşit să dezvolte nişte microorganisme capabile să producă minusculele molecule de indigo pentru colorarea pînzei. Noul procedeu a stîrnit senzaţie, fiind unul cu adevărat ecologic, spre deosebire de tehnologia folosită în prezent, care se bazează pe chimicale.
Însemnele originalului Numai stilul de design 501 este marca Levi Strauss adevărată. Are nasturi în loc de fermoar, nituri din cupru la tivul buzunarelor, o etichetă de piele cusută în dreptul taliei, un W pe buzunarele de la spate şi o etichetă roşie cu marca Levi’s cusută de tivul buzunarului drept de la spate. În plus, blugii sînt confecţionaţi din denim greu, care intră la apă un centimetru sau doi la prima spălare. În 1886, Levi a cusut pe pantaloni o etichetă din piele cu imaginea a doi cai care trag în părţi opuse de o pereche de blue jeans. Meritul lui Strauss este şi acela că a colorat materialul cu indigo, nota specifică blugilor care au făcut carieră.
sursa: monitorulexpres.ro
Loeb Strauss În California, acum 150 de ani, mii de mineri plini de entuziasm căutau pepite de aur. Unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei goane după avere a fost un emigrant pe nume Levi Strauss (foto medalion) care a făcut avere vînzînd minerilor salopete „indestructibile“. Evreul se numea Loeb şi era mezinul familiei Strauss, născut în 1829. Tatăl său murise de tuberculoză cînd Loeb avea 16 ani. Restul familiei s-a mutat în New York. În 1850 şi-a schimbat numele în Levi. Emigrat din Buttenheim, Germania, a stat cîţiva ani la New York ca să înveţe cum se face comerţ cu postăvuri. Apoi, s-a mutat în San Francisco cu sora şi cumnatul său. Şi-a deschis un magazin cu unelte pentru mineri, în care a adus spre vînzare şi un balot de pînză foarte rezistentă pentru coviltire şi corturi. Magazinul de pe strada Battery va fi sediul firmei vreme de 40 de ani.
Jacob Davis & Levi Strauss La scurt timp, un comerciant a început să se intereseze de pînza lui Levi şi tot el i-a dat ideea să facă pantaloni pentru cei care căutau aur în mine. În sihăstria Munţilor Stîncoşi, căutătorul de aer se îmbrăca o singură dată şi mai dădea pantalonii jos doar cînd găsea metalul galben. Un pantalon la fel de rezistent ca pielea tăbăcită era îmbrăcămintea ideală. Levi a început să producă pantaloni, dar erau foarte aspri. Aşa că a înlocuit pînza cu o alta mai moale, o pînză de doc, adusă din Franţa, din localitatea Nimes. Materialul se numea denim. O altă problemă erau buzunarele care se rupeau foarte repede. Un client, letonul Jacob Davis, a avut ideea să folosească nituri de metal cu care să prindă buzunarele de pantaloni, la colţuri. Împreună cu Levi, a patentat invenţia în 1872. Ar fi vrut să-şi omologheze ideea singur, dar n-a avut cei 68 de dolari necesari pentru auorizaţie. Pe 20 mai 1883, cei doi au primit autorizaţia 139,121 de la Oficiul pentru Patent al Statelor Unite. Aceasta este ziua de naştere a jeanşilor.
Blugi nituiţi Primul nume al acestor pantaloni a fost „waist overalls“ (salopete pînă în talie). Cuvîntul „jeans“ a devenit mai popular în jurul anilor ’60, cînd generaţia baby boom l-a adoptat pentru pantalonii preferaţi. Primii blugi nituiţi s-au vîndut în 1873. Strauss aplica nişte capse din cupru. Registrele companiei lui Strauss s-au distrus în cutremurul şi incendiul din 1906. Cînd Levi Strauss & Co şi-a deschis primele două fabrici din San Francisco, Jacob Davis era responsabil de linia de producţie. În jurul anului 1890, acestor pantaloni li s-a atribuit numărul 501, pe care încă îl poartă în denumire. În prezent, acest model de blugi este croit din 20 de tipuri de ţesături şi e comercializat în 108 mărimi.
Un patron modest Levi Strauss s-a îmbogăţit rapid. Dar s-a făcut treptat cunoscut nu numai ca om de afaceri cinstit, dar şi ca filantrop. S-a implicat în viaţa culturală a oraşului şi a făcut numeroase donaţii comunităţii evreieşti. Din 1897, a finanţat acordarea a 28 de burse la Universitatea Berkeley, din California. În ciuda succesului său financiar, insista ca angajaţii să i se adreseze cu numele mic. Compania sa era printre cele mai bine amenajate din perioada aceea; avea candelabre cu gaz şi lifturi pentru transportul mărfurilor.
Afacere de milioane Pentru că nu se căsătorise niciodată şi nu avea urmaşi direcţi, şi-a lasat compania în mîinile a patru nepoţi. Levi Strauss a condus afacerea pînă în 1902, anul morţii sale, împreună cu fraţii săi, Jonas şi Louis. Averea lui Levi se ridica la şase milioane de dolari. În timpul creşterii puternice din anii ’50-’60, acţiunile companiei au urcat vertiginos. În timp, s-au confecţionat mai multe tipuri de pantaloni, jachete, fuste, pălării, pantofi din acelaşi material. În 1985, Levi Strauss & Co a devenit cel mai mare producător de pantaloni din lume.
Jeanşii la Moda În anii 30, producţia la Hollywood a explodat cu filme western. Imaginea cowboy-ului purtînd jeans a făcut înconjurul lumii. În filmul „Timpuri Noi“, Charlie Chaplin apare în asemenea salopetă, la fel Stan şi Bran. În 1935 au apărut şi primii blugi pentru femei. În timpul războiului, pentru o vreme s-a stopat confecţionarea blugilor. Erau purtaţi doar de soldaţii americani în afara serviciului. După 1945, au apărut şi alte mărci celebre, Wrangler, Lee, care au împărţit cu Levi Strauss noua piaţă de tineri. Aceştia au adoptat blugii în anii ’50 ca simbol al nonconformismului. Promovat prin intermediul filmelor, cum ar fi „Rebel fără cauză“ (1955) cu James Dean, denimul a început să fie purtat peste tot. Unele colegii au interzis purtarea lor.
Blugi Calvin Klein Dar măsura coercitivă n-a durat mult. În anii ’60, foarte mulţi studenţi şi elevi purtau jeans. Era perioada hippy, cînd au apărut tot felul de modele de blugi: cu broderie, pictaţi, cu aplicaţii. Încă din anii ’70, au început să apară tot mai multe fabrici unde se confecţionau haine din denim care deveniseră destul de ieftine. Din anii ’80 şi pînă astăzi, blugii au devenit vedetele prezentărilor de modă, fiind folosiţi în colecţiile designerilor celebri din toată lumea. Primul creator de modă care şi-a scos pe piaţă propria marcă de blugi a fost Calvin Klein, în 1970. Blugii au început să devină obiect de lux, fiecare designer aducînd propria lui viziune.
Vremea docului În anii ’90, tinerii nu au mai fost interesaţi de jeanşi, preferînd alte tipuri de materiale. Levi Strauss & Co a închis 11 fabrici din SUA. Dar n-a falimentat. Din 2003 încoace, prilej cu care s-au împlinit 130 de ani de la inventarea blugilor, moda s-a relansat în jurul vestiţilor pantaloni care au ajuns de nerecunoscut faţă de primele modele. O nouă revoluţie a celebrilor pantaloni cu cinci buzunare a început o dată cu noul mileniu. Au apărut nu numai blugi cu ţinte, dar şi modele cu broderii şi mărgele, materiale verzi, mov, roşii, tocite („prespălaţi“) sau rupte „artistic“ în anumite zone, cît mai sexy sau cît mai aiurea. România a intrat şi ea în reţeaua de producţie a companiilor celebre. Produşi într-o întreprindere din Săcuieni, blue-jeans-ii Armani ajung la Timişoara pentru a fi finisaţi. Dar nu pentru noi, ci pentru export. Doar 1% din producţia românească are căutare pe piaţa internă. Se fabrică şi cămăşi, fuste, rochii.
Blugi made in Turcia Jeans-ii au revenit în mare forţă în moda internaţională. Pentru următorii doi ani, specialiştii prognozează o creştere a cererii acestor produse. Comercianţii vînd mai mult numere mici, principalii cumpărători fiind adolescenţii. Concurenţa pe piaţa românească a jeans-ilor este foarte mare. Pe lîngă mărcile de calitate, blugii turceşti, de proastă calitate, au ajuns la mare căutare din cauza preţului scăzut. O pereche de blugi costă în piaţă 500.000 de lei vechi (50 RON), una de firmă de 5-6 ori mai mult, dar pot fi purtaţi şi 10 ani. În staţiile de metrou din Paris, se pot cumpăra blugi de la automate. Azi, nu mai contează marca aşa mult, important e ca blugii să fie frumoşi şi la modă, adică rupţi, tociţi, decoloraţi, peticiţi. Femeile preferă pantalonii cu talie foarte joasă, adolescenţii blugi largi, cu turul lăsat. Blugii au încetat demult să mai fie o ţinută sport. Săraci sau bogaţi, tineri sau bătrîni, rockeri sau rapperi, cu toţii avem în garderobă cel puţin o pereche de blugi. Pantalonii albaştri au devenit îmbrăcămintea cea mai populară a secolului XXI.
Blugi de Paşcani În timpul regimului comunist, România a vrut să demonstreze că poate şi ea să fabrice buni la fel ca cei din ţările „imperialiste“. O fabrică românească a fost dotată cu un utilaj care putea produce materialul pentru confecţionarea mult doriţilor blugi. În 1977, la Paşcani, au început să se fabrice blugi. Deşi arătau jalnic, pantalonii erau căutaţi, din lipsă de altceva, şi costau 200 de lei, cam de 10 ori mai puţin decît cei originali. Singura fabrică românească ce producea blugi primea comenzi uriaşe, imposibil de satisfăcut. Cu toate acestea, în magazine nu ajungeau decît cîteva din cele 70.000 de perechi fabricate lunar. Se vindeau pe sub mînă sau pe liste de aşteptare.
Blugi ecologici În curînd, rafturile magazinelor vor fi invadate de jeans-ii coloraţi cu ajutorul bacteriilor. Cercetătorii de la o societate californiană au reuşit să dezvolte nişte microorganisme capabile să producă minusculele molecule de indigo pentru colorarea pînzei. Noul procedeu a stîrnit senzaţie, fiind unul cu adevărat ecologic, spre deosebire de tehnologia folosită în prezent, care se bazează pe chimicale.
Însemnele originalului Numai stilul de design 501 este marca Levi Strauss adevărată. Are nasturi în loc de fermoar, nituri din cupru la tivul buzunarelor, o etichetă de piele cusută în dreptul taliei, un W pe buzunarele de la spate şi o etichetă roşie cu marca Levi’s cusută de tivul buzunarului drept de la spate. În plus, blugii sînt confecţionaţi din denim greu, care intră la apă un centimetru sau doi la prima spălare. În 1886, Levi a cusut pe pantaloni o etichetă din piele cu imaginea a doi cai care trag în părţi opuse de o pereche de blue jeans. Meritul lui Strauss este şi acela că a colorat materialul cu indigo, nota specifică blugilor care au făcut carieră.
sursa: monitorulexpres.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




















































