sâmbătă, 31 august 2013
duminică, 25 august 2013
un moment cat sa intorc cheia intr-o usa
Fiecare clipa din viata mea (clipa ce a durat 2 ani - 2 ani si jumatate) era o singura intoarcere de cheie. Am intors o data cheia la prima gazda, inca o data la a doua gazda si inca o data la a treia. Ani si ani de zile se pot rezuma la un singur moment indiferent cate realizari sau necazuri ti-a adus acea secunda.
In final, la sfarsitul visului, eram in curtea bunicilor unde obisnuiam sa ma joc in copilarie. Vedeam stropii de ploaie cum cadeau din inaltul cerului. Mii si mii de stropi coborau cu putere si ... treceau prin mine pentru ca eu nu mai eram decat in spirit si nu mai simteam apa desi vedeam foarte clar picaturile cum cad prin mine fara sa ma atinga.
vineri, 5 iulie 2013
Masacrul prizonierilor români de la Bălți
În jurul Regelui Mihai se vântura o faună pestriță, o șleahtă de oportuniști care și-au adus contribuția funestă la marea trădare națională de la 23 august 1944. „La începutul lunii iulie 1944, o vizită discretă la Iași a generalului Aurel Aldea, trimis de rege pentru a se întâlni cu generalul Racoviță, a prilejuit întocmirea unui plan strategic, în sensul preconizat de Bodnaraș-Dămăceanu pentru deschiderea frontului în «Poarta Iașiului», iar la sfârșitul lunii iulie 1944, Bodnaraș i-a comunicat lui Stalin toate detaliile necesare: deschiderea programată a frontului; zona deschiderii; data prevăzută – 20 august. Pentru materializarea planului, Stalin a ordonat încetinirea ritmului ofensivei sovietice pe frontul din Polonia și transferarea de trupe pe frontul din Moldova, în sectorul stabilit.”[1]
Arestarea Mareșalului Ion Antonescu de către Regele Mihai, cu sprijinul nemijlocit al camarilei sale, apoi difuzarea prin postul de radio, în seara nefastei zile a Neamului Românesc – 23 august 1944 – a „Proclamației către țară”[2], a însemnat, în fapt, o capitulare necondiționată. Militarilor români li s-a ordonat să nu riposteze inamicului, iar acesta, avertizat din timp prin Bodnăraș, a dat prilejul nesperat Armatei Roșii să înceapă distrugerea Armatei Române și ocuparea întregului teritoriu al țării. În intervalul 23 august-12 septembrie 1944 (perioadă în care România s-a găsit în situația de a avea inamici atât pe fostul aliat, Germania, cât și pe inamicul de până atunci, Uniunea Sovietică), în jur de 170.000 de militari români, lipsiți prin ordin regal de dreptul de a se apăra, au fost luați prizonieri de către sovietici. Au urmat deportările, masacrele, crimele abominabile ale asasinilor N.K.V.D., ascunse timp de decenii și, regretabil, ascunse și astăzi.
1944 – Masacrul prizonierilor de la Bălți
„În anul 1944, la năvala hoardelor rusești care au invadat Basarabia, Armata Roșie a făcut zeci de mii de prizonieri militari. În orașul Bălți au fost concentrați cca. 50.000 de militari români, care ținuseră piept hoardelor dezlănțuite. Dintre cei 50.000 de militari, 80% erau români, iar ceilalți erau aproximativ: 5.000 germani, 2.000 unguri, iar restul cehi și polonezi. În nord-estul orașului, unde curge râul Răut și se formează mlaștini, KGB a găsit locul cel mai nimerit să amplaseze lagărul îngonjurat cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Chinurile acelor prizonieri erau de neînchipuit: foamea era flagelul numărul unu, însoțit de lipsa de igienă; bolile, frigul și umezeala produceau decese fără număr. Din acel lagăr unii mai curajoși au incercat sa evadeze, dar au fost mitraliați. Totuși, au mai fost și fugari scăpați, pe care nu i-a găsit nimeni, decât dacă s-au făcut singuri cunoscuți, după destrămarea Uniunii Sovietice. Informații despre crimele petrecute în acest lagăr s-au publicat în „Curierul de Nord” din orașul Bălți, săptămânal al Basarabiei de Nord. Ziarul mai apare și acum, dar ștrangulat și amenințat de către cei care urăsc tot ce este românesc. Din declarațiile celor evadați s-au stabilit crimele KGB săvârșite la Bălți.
Toți cei 50.000 de prizonieri au fost împușcați în ceafă de militarii KGB-ului (corect N.K.V.D.-ului – n.r.) și aruncați în șanțurile mocirloase pe care tot ei le-au săpat la ordin (exemplu tipic al asasinilor KGB-iști (corect N.K.V.D.-iști – n.r.), întocmai ca în cazul Katynului, unde diferă numai numărul celor asasinați). Îndată ce au fost date în vileag cele întâmplate, s-au făcut sondaje în mlaștini, în anii 1991-1992, iar rezultatele au fost cutremurătoare: nici hârlețele, nici lopețile nu au mai putut fi utilizate din cauza mulțimii scheletelor și osemintelor răspândite în acele mocirle. Inimile îndurerate ale evlavioșilor creștini și ale celor da la săptămânalul „Curierul de Nord”, i-au împins să facă o piramidă de oase și cranii, care au fost strânse pe un loc mai uscat, peste care s-a așternut o mare cantitate de pământ bătătorit și s-a ridicat în felul acesta un delușor mai înalt, o moviliță în trepte, tot din țărână, iar pe partea ei de sus s-a așezat o troiță. Troița de lemn sculptat a fost darul credincioșilor din raionul Rășcani, din apropierea Bălților. Pe data de 7 mai 1992, s-a sfințit această troiță de către Preasfințitul Petre de Bălți, cu sobor de preoți și monahi, la care sfințire au participat mii de credincioși români și autorități orășenești. Atunci, cu ocazia cuvântului solemn, întocmit de Ierodiaconul Nicodim Șchiopu, s-a lansat chemarea ca pe acel loc să se construiască o „Biserică sau Mănăstirea oaselor”, pentru ca zi și noapte, prea cuvioșii monahi și prea cucernicii preoți să pomenească sufletele celor 50.000 de martiri nevinovați, uciși mișelește cu gloanțe trase în ceafă, de către militarii sovietici.
Preasfințitul Petru de Bălți a investit ca paroh al viitorei „Biserici a oaselor” pe tânărul preot Valeriu Cernei, fost cancelar al Eparhiei Bălți. După aceea, lucrurile au luat o întorsătură tragică: Presfințitul Petru a fost atacat cu arme și bâte chiar la sediul Palatului Episcopal, de un grup de călugări și preoți, adepți ai Arhiepiscopului Vladimir Cântăreanu, care ține de Patriarhia de Moscova. Atacurile au fost extinse și la cele două mânăstiri din Eparhia de Bălți și mai continuă și astăzi, după doi ani, împotriva a tot ce este românesc. În scaunul episcopal s-a așezat șeful agresorilor moscoviți, arhimandritul trădător Marcel Mihăescu. Biserica a rămas numai în proiect, un plan făcut de arhitecți inimoși, din cauza lipsei de fonduri, din cauza sărăciei în care se zbate Biserica Românească din Basarabia, sub persecuția moscovită.
Oare de ce nu se vorbește nimic despre acest genocid împotriva poporului român? De ce nu se stabilește adevărul în privința masacrelor făcute împotriva neamului nostru? Aceste crime monstruoase trecute însă sub tăcere, nu sunt oare tot un Holocaust? Aici se încheie cutremurătoarea scrisoare a cucerniciei sale, Ierodiaconul Nicodim Șchiopu. (Nicolae D. Rusu)
Nota redacției: Textul de mai sus a fot reprodus respectând ad-literam texul tipărit în ziarul „Curierul de Nord”
Supremul furnizor al mistificării cunoscute sub numele „sacralizarea holocaustului”, este Elie Wiesel – împostor dovedit. Pentru Wiesel, susține istoricul american Peter Novick, „Holocaustul este efectiv o «religie a misterului»: duce în întuneric, neagă toate răspunsurile, se situează în afară, dacă nu dincolo de istorie, sfidează atât cunoașterea cât și descrierea, nu poate fi explicat, nici vizualizat, nu poate fi înțeles sau transmis în veci, marchează o destrucție a istoriei și o mutație la scara cosmică.”…
„Numai preotul-supraviețuitor e calificat să-i oficieze misterul. Orice supravietuitor are mai mult de spus decât toți istoricii la un loc despre ce s-a întâmplat. Și totuși, misterul Holocaustului este noncomunicabil. Nici măcar nu putem discuta despre el. [...] A existat un singur Holocaust. A compara Holocaustul cu suferințele altor popoare constituie «o trădare totală a istoriei evreiești». A desacraliza sau a demistifica Holocaustul este o formă subtilă de antisemitism.”[5]
Trăim într-o epocă în care credința în Dumnezeu este ridiculizată de mulți pentru că „nu poate fi explicată rațional”, dar după concepția unora asemenea lui Wiesel, holocaustul este superior credinței în Dumnezeu, în acest caz „misterul” fiind permis. Clamarea unicității holocaustului este ruptă de pretenția că, holocaustul nu poate fi înțeles rațional. Dacă holocaustul nu are precedent în istorie, ar trebui – după unele afirmații – să stea deasupra acesteia. În concluzie, conform acelorași principii absurde, nu poate fi înțeles prin intermediul istoriei: „este unic pentru ca e inexplicabil și este inexplicabil pentru ca e unic”.
„Pentru unii mumă, pentru alții, ciumă”?
Contrar spuselor nestimatului neprieten al românilor, Elie Wiesel, propaganda exacerbată care nu permite compararea suferințele evreilor cu suferințele altor popoare poate fi numită terorism intelectual. Spre diferență de cei ca Elie Wiesel, care urăsc oricare altă nație decât a lor, îmi respect și iubesc poporul din care fac parte, dar nimic nu mă împiedică să le respect pe toate celelalte, deopotrivă. Din punct de vedere existențial toți suntem egali în fața Creatorului Suprem și povestea cu „poporul ales” n-are decât să o creadă cine vrea. Eu, unul, nu știu cine l-a „ales”, când și pentru ce. Cu ce sunt mai buni sau mai răi evreii uciși decât românii lipsiți de apărare, decât nemții, rușii, polonezii sau alte nații? Cu ce sunt mai presus morții evrei decât polonezii asasinați la Katyn sau decât prizonierii români, nemți și unguri masacrați la Bălți? „Pentru unii mumă, pentru alții, ciumă”?
Astăzi, după 68 de ani de la comitere, privit din alt unghi, cazul masacrului de la Bălți poate fi analizat și altfel. În România, instituția Bisericii este respectată și de stat și de popor, chiar dacă printre înalții demnitari ai Parlamentului European se află persoane care nu o agreează, precum însuși Președintele acestei instituții, care i-a numit pe slujitorii bisericii noastre „corbi negri”. În România ultimilor douăzeci de ani au fost înălțate sute de lăcașuri monahale sau bisericești.
————————————————————————–
[1] http://www.art-emis.ro/jurnalistica/1144-inalta-tradare-grava-eroare-politica-dezonoare html http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/23-august-1944-salvarea-romaniei-tradare-nationala#
[2] Proclamația către țară a regelui Mihai I difuzată la radio în seara zilei de 23 august 1944
<
Mihai I
[3] Norman G. Finkelstein „Industria Holocaustului”, New York City, 2000
[4] Ibidem
[5] Elie Wiesel
sursa : art-emis.ro, Autor: Ion Măldărescu
luni, 10 iunie 2013
din cauza fricii
„Imi pare rau de voi ca sunteti slabiti in credinta. Veti cadea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu va fie frica pentru a va salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt ingaduite de Dumnezeu, Care este tovarasul de drum al fiecaruia, de la nastere pana la moarte. Vor cadea si cei alesi. Imi pare rau ca sunteti cei de pe urma. Va vor cerne. Vor pune impozite, taxe si alte ingradiri. Vor lua totul!”
Parintele Arsenie Boca-( extrase din: Noi marturii despre parintele Arsenie Boca, editie ingrijita de Ioan Cismileanu, Editura Agaton, Fagaras, 2005)
procesul paşilor mărunţi...
<< Sâmbătă, ca urmare a unei prezenţe semnificative la Marşul Normalităţii, organizat de Noua Dreaptă, trepăduşii homosexuali s-au activat. Am fost inundat de comentarii şi mesaje, promovând toleranţa şi normalitatea. Rectific, toleranţa faţă de ideile lor şi intoleranţa faţă de ale noastre, şi normalitatea lor, nu normalitatea creştin-ortodoxă, tradiţională, românească. O „duduie” (cred că este femeie, cel puţin aşa s-a semnat) îmi atrage atenţia asupra lipsei mele de obiectivitate şi asupra faptului că nu includ vocile homosexuale în materialele mele. Dragă „doamnă” (sau ce vei fi), un blog reprezintă o opinie subiectivă. Slavă Domnului mai avem încă posibilitatea de a ne exprima liber opiniile, contrar dorinţei dvs., conform căreia numai opiniile „corecte politic” trebuie să fie acceptate. În ceea ce priveşte lipsa vocilor homosexuale, am oferit acelaşi spaţiu media, pe care ni-l oferă şi nouă mass media din România. Sâmbătă, după marş, au existat mese rotunde, discuţii, sau cum le-aş spune eu “marketing agresiv”, în favoarea lobby-ului homosexual. Am văzut politicieni pro-gay şi homosexuali la aceste emisiuni, dar nu am văzut nici un preot, nici un membru ND sau nici o voce, care să combată aceste perversiuni. Deci, permiteţi-mi să fiu la fel de obiectiv, ca şi televiziunile. Una dintre perlele reale ale acestor comentarii mi se pare „Dumnezeu insusi nu a reusit sa invinga homosexualitatea nici macar dupa Marele Potop asupra Sodomei si Gomorei.” Cred că nu mai sunt necesare comentarii, la aşa enunţ. Alte voci îmi atrag atenţia asupra faptului că homosexualii sunt adulţi, care fac ce fac cu consimţământ bilateral. Sunt conştienţi şi pot lua decizii. E corect, până la un punct. Eu aş arunca, din nou, o privire supra evoluţiei fenomenului. Acum 13 ani, când s-a dezincriminat homosexualitatea, oamenii au fost de părere că nu contează ce fac doi adulţi în dormitor. Iată că, 13 ani mai târziu, adulţii nu mai sunt în dormitor, sunt la Arcul de Triumf, vor căsătorii şi adopţii. Procesul este unul continuu, numit procesul paşilor mărunţi. Etape mici, realizabile, în vederea obţinerii unui obiectiv final. Pentru că, odată permise adopţiile, căsătoriile, se va trece la următoarea etapă a agendei, prefigurată de alţi europarlamentari bolnavi: dezincriminarea pedofiliei. Cum? Simplu: se reduce vârsta la care un copil este capabil, din punct de vedere legal să ia o decizie. Televiziunile încep să promoveze “maturitatea” copiilor din ziua de azi, cât de bine iau decizii, că ei sunt capabili să distingă între bine şi rău, respectiv, de ce să ne opunem iubirii lor. Vor apărea politicieni, precum Daniel Cohn-Bendit, care vor promova maturitatea sexuală a copiilor de 5 ani. Şi, printr-o lege, „dreptul” copiilor de a face sex cu adulţi va fi confirmat. Nu este un scenariu S.F., ci este doar o etapă din programul acestor oameni dezaxaţi. După asta, cât va mai dura până vom vedea ştiri de genul ”Maria şi Rex, dobermannul ei, trăiesc o minunată poveste de dragoste, ce îi va aduce în curând şi în faţa altarului” sau „Deşi decedată, ca urmare a unui tragic accident, Pamela a putut să mai aducă o rază de fericire în viaţa vecinului ei. Deşi rece, ea a putut măcar să stingă ceva din pasiunea carnală pe care vecinul ei o avea pentru ea. Mulţumim Pamela şi suntem siguri, că de acolo din cer, ai fi fost şi tu de acord.” >>
Sursa: Remus Radoiu – Agonia Natiunii
miercuri, 29 mai 2013
duminică, 26 mai 2013
Ultima scrisoare a Mareșalului Ion Antonescu către soția sa Maria
«Scumpa mea Rica,
Am stat cu capul sus şi fără teamă în faţa judecăţii, după cum stau şi-n faţa Justiţiei Supreme. Aşa să stai şi tu!
Nimeni în această ţară nu a servit poporul de jos cu atâta dragoste, pasiune, dezinteres, cum am servit eu. I-am dat totul, de la muncă până la banul nostru, de la suflet la viaţa noastră, făra a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi. Judecata lui pătimaşă, de azi, nu ne înjoseşte şi nu ne atinge. Judecata lui de mâine va fi dreaptă şi ne va înălţa.
Sunt pregătit să mor, după cum am fost pregătit să sufăr. După cum şi viaţa mea, toata viaţa mea, mai ales în cei patru ani de guvernare, a fost un calvar. A ta, de asemenea, a fost înălţătoare. Împrejurările şi oamenii nu ne-au îngăduit să facem binele pe care împreună am dorit cu atâta pasiune să-l facem ţării noastre. Suprema voinţă a decis altfel. «Am fost un învins», au fost şi alţii…, mulţi alţii. După dreapta judecată, istoria i-a pus la locul lor. Ne va pune şi pe noi. Popoarele în toate timpurile şi peste tot au fost ingrate. Nu regret nimic şi nu regreta nimic. Să răspundem la ură cu iubire, la bine cu mângâiere, la nedreptate cu iertare.
Ultima mea dorinţă e să trăieşti. Retrage-te într-o mănăstire. Acolo vei găsi liniştea necesară sufletului şi bucata de pâine care azi nu o mai poţi plăti. Am să rog să fiu îngropat lângă ai mei, care mi-au fost străbuni şi călăuzitori, acolo la Iancu Nou. Voi fi între cei cu care am copilărit şi cu care am cunoscut şi durerile şi lipsurile. Împrejurările ne-au îndepărtat viaţa de ei, dar sufletul meu nu-i va uita niciodată. Poate vei gândi că tot acolo lângă mine trebuie să fie şi ultimul tău locaş. Scoborând în mormânt, eu azi, tu mâine, ne vom înălţa, sunt sigur, acolo unde va fi singura şi dreapta răsplată.
Te strâng în braţele mele cu căldură. Te îmbrăţisez cu dragoste.
Nici o lacrimă!
Ion.»
de ce numai Becali ???
Becali a primit inchisoarea ce o merita in dosarul schimbului de terenuri.
Cand vor face puscarie minisitrii transporturilor din Romania ???
pentru frauda produsa statului roman de 9 miliarde euro in contractul cu Bechtel
Cand vor face puscarie ministrii mediului ???
pentru:
- Padurile defrisate ilegal (problema "rezolvata")
- Gazele de Sist (problema ce e pe cale sa fie "rezolvata")
- Rosia Montana (problema ce urmeaza sa fie "rezlovata" in viitorul apropiat)
sâmbătă, 18 mai 2013
Un ostean batran ca Unirea: Parintele Iustin, lupta si viata sa pentru Hristos si Neamul Romanesc
Un ostean batran ca Unirea: Parintele Iustin, lupta si viata sa pentru Hristos si Neamul Romanesc
Vezi mai multe video din evenimente
Vezi mai multe video din evenimente
vineri, 10 mai 2013
joi, 9 mai 2013
Valeriu Gafencu - Sfântul închisorilor
Valeriu Gafencu (n. 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, județul Bălți, în Basarabia - d. 18 februarie 1952 la închisoarea Târgu Ocna) este unul din legionarii care au murit în închisorile regimului comunist din România, numit de Nicolae Steinhardt Sfântul închisorilor. A fost fiul lui Vasile Gafencu.
A urmat școala primară la Sângerei, iar cursurile secundare la Liceul „Ion Creangă” din Bălți, între anii 1932-1940. Absolvind liceul în vara anului 1940, la doar câteva zile după bacalaureat, a intervenit uraganul ocupației sovietice. Valeriu a reușit cu greu să treacă Prutul, a ajuns la Iași, lăsându-și părinții și surorile sub ocupație, despărțindu-se, nu știa că definitiv, de tatăl său care, în toamnă, a fost ridicat și dus în Siberia, unde și-a sfârșit viața nu se știe când [1].
În anul 1941 era student în anul al II-lea la Facultatea de Drept și Filosofie din Iași și totodată conducător al unui grup al organizației fasciste, legionare Frățiilor de Cruce. A participat la rebeliunea legionară, fiind arestat de regimul Antonescu. Eliberat la scurtă vreme, el a fost rearestat de autoritățile antonesciene din cauza participarii sale active la menținerea mișcării legionare în ilegalitate.[2] Profesorul de drept civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces, declarând că acesta este „unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice”.[necesită citare] Această încercare s-a dovedit însă a fi inutilă, dictatura antonesciană nevăzând cu ochi buni activismul legionar al tânărului Gafencu, care milita activ pentru menținerea în viața a mișcării legionare.
Astfel, și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adevărat trăitor al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-l duhovnicește. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică.[necesită citare] În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană.
La data de 2 februarie 1952 le-a cerut colegilor de suferință să-i procure o lumânare, o cruciuliță și o cămașă albă pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie. Cu o zi înainte de moarte, i-a spus lui Ioan Ianolide: "Mâine voi muri. Vreau să-mi iau rămas bun de la cei mai apropiați prieteni. Fă tu așa fel încât să vină pe rând la mine, în liniște.".[necesită citare] A doua zi, pe 18 februarie, în jurul orelor 14:00-15:00, Valeriu Gafencu rostește ultimele sale cuvinte: Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul,[necesită citare] după care a decedat.
Face parte dintr-un grup ce împărtășea aceeași orientare spirituală, alături de studentul în drept Ioan Ianolide, Anghel Papacioc, cel care avea sa devină ieromonahul Arsenie Papacioc, doctorul Traian Trifan, avocatul Traian Marian, Marin Naidim, Aurel Dragodan, Constantin Totea și mulți alții. Unul dintre bolnavii ce-l iubeau și-l admirau, Victor Leonida Stratan, obținuse printr-o intervenție specială, de la familie, un pachet cu streptomicină. Cu o jertfire de sine specifică marilor trăitori ai ortodoxiei, Valeriu le-a primit și a doua zi l-a înștiințat pe Stratan că a hotărât să le cedeze pastorului Richard Wurmbrand, spunând că și acesta se afla într-o stare gravă. Medicamentele au fost folosite de Wurmbrand, a cărui viață a fost astfel salvată.
sursa: wikipedia.org
Unul dintre cei care au suferit, marturisindu-l pe Hristos a fost Valeriu Gafencu, pentru care era foarte clar si limpede cuvantul Mantuitorului: „Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturi-voi si Eu pentru El inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri” (Matei 10, 32). De remarcat este ca Parintele Moise a reusit sa scoata in evidenta faptul ca intr-adevar, Valeriu Gafencu a reusit sa se delimteze de orice ideologie si atitudine partizana, actionand pur si sipmlu ca un sincer ucenic al lui Hristos. Chiar daca la inceput a fost membru al „Fratiilor de cruce” – si atunci doar din elanul sau pentru o viata spirituala curata, fara compromisuri si politicianisme – a ajuns sa se detaseze atat de mult de toate, incat si unii dintre cei de dreapta il socoteau un exagerat si un mistic. Asa se face ca Parintele Nicolae Steinhardt – evreu de origine – il supranumeste „Sfantul inchisorilor”.
Asadar, Valeriu Gafencu a fost una din cele mai impresionante figuri care s-a inaltat la o admirabila traire duhovniceasca in conditiile vietii de temnita. Prin dragostea sa jertfelnica izvorata dintr-o desavarsita inchinare a vietii lui Hristos, a ramas zugravit in cele mai luminoase culori in inimile celor ce l-au cunoscut. Astfel, Parintele Gheorghe Calciu spunea ca „nu are nici o indoiala ca este sfant; a trait cuvantul lui Dumnezeu la o inaltime de neinteles pentru noi”. De aceea Parintele Constantin Voicescu era incredintat ca „mai devreme sau mai tarziu Biserica Ortodoxa Romana il va canoniza”. Parintele Moise marturiseste cu toata sinceritatea si responsabilitatea ca desi „Valeriu Gafencu este adesea amintit in marturiile publicate de cei trecuti prin inchisori, cu toate ca despre el au aparut articole in presa, si s-a facut chiar un documentar de televiziune, fiind – ca sa folosim un termen la moda – cel mai „mediatizat” dintre traitorii temnitelor comuniste, totusi viata lui este mult prea putin cunoscuta in randul credinciosilor.
Viata lui Valeriu Gafencu si a celorlalti ca el este un model moral si o scara de suire spre cele inalte, o chemare staruitoare de a iesi macar pentru o vreme din mlastina acestei vieti si de a urca spre Soarele Dreptatii, spre Rasaritul cel de Sus, Care este Hristos. Oare nu este cutremurator ceea ce spune un tanar neteolog care si-a asumat suferinta si moartea ca pe o curatire si o inviere (caci finalitatea vietii umane nu este moartea, ci invierea)? Si nu vreau ca cittitorul de buna credinta sa treaca fara atentie peste unele cuvinte ramase de la Gafencu, ce se arata a fi adevarate file de Filocalie, si asta pentru ca atunci cand Valeriu Gafencu se simtea bine, vorbea frumos si cu insufletire, oprindu-se cu precadere la tema lui preferata, curatirea launtrica” – pe care si-a asumat-o in viata sa duhovniceasca la modul plenar, din convingere si din purtarea de grija a lui Dumnezeu, in pofida tuturor vicisitudinilor pe care le-a traversat din cauza sistemului si a regimului ticalosit, antihristic!...
sursa: crestinortodox.ro
Poezii - Valeriu Gafencu
Imn închinat celor căzuţi
Pe drumul veşniciei tu te-ai dus
Şi ne-ai lăsat ca testament iubirea
Vestită de-Împăratul Iisus:
În ea găsi-vom pururi fericirea.
Te-ai dus şi ne-ai lăsat în urma ta
Nădejdea revederii-n Paradis,
Mereu vei fi cu noi şi-om aştepta
Să ne-ntâlnim cu sufletul deschis.
Ne-ndemni pe cei ce-n viaţă am rămas:
Luptaţi uniţi şi în acelaşi pas,
Zidiţi lui Dumnezeu altare sfinte,
Păşiţi pe Calea Vieţii înainte!
....................................
Imnul biruinţei
Chinuiţi şi-nfometaţi
Înfruntăm urgii,
Stăm crucificaţi,
Transformaţi în torţe vii.
Se smulge neamul din suferinţă,
Nădejdea şi-o ridică la Cruce,
Mihai Arhanghelul azi îl duce
Năvalnic spre marea biruinţă.
Din zbuciumul şi suferinţa noastră
Se-nalţă-n zarea albastră
Ca o catapeteasmă-n sărbătoare
Imnul biruinţei legionare.
......................................
Trăiesc flămând
Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie,
Frumoasă ca un crin din Paradis,
Potirul florii e mereu deschis
Şi-i plin cu lacrimi şi cu apă vie;
Potirul florii e o-mpărăţie.
Când răii mă defaimă şi mă-njură
Şi-n clocot de mânie ura-şi varsă,
Potirul lacrimilor se revarsă
Şi-mi primeneşte sufletul de zgură,
Atunci Iisus de mine mult Se-ndură.
Sub crucea grea ce mă apasă sânger
Cu trupu-ncovoiat de neputinţă,
Din când în când din cer coboar-un înger
Şi sufletul mi-l umple cu credinţă;
M-apropii tot mai mult de biruinţă.
Mă plouă-n taină razele de soare,
Iisus m-adapă-n veci cu Apă Vie,
Grăuntele zvârlit în groapă-nvie
Cu haina îmbrăcat, de sărbătoare;
Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie.
Refren: Sub flacăra iubirii arzătoare
Din zori de zi şi până-n noapte-aştept,
Te chem şi noaptea, ghemuit cu capu-n piept:
Iisuse, Iisuse!
Încet mă mistui, ca o lumânare.
....................................................
Imnul învierii
Vă cheamă Domnul slavei la lumină,
Vă cheamă mucenicii-n veşnicii,
Fortificaţi Biserica Creştină
Cu pietre vii zidite-n temelii.
Refren: Veniţi, creştini, luaţi Lumină,
Cu sufletul senin, purificat!
Veniţi, flămânzi, gustaţi din Cină,
E Nunta Fiului de Împărat!
Să crească-n inimile noastre-nfrânte
Un om născut din nou, armonios,
Pe chipurile voastre să Se-mplânte
Pecetea Domnului Iisus Hristos.
Un clopot tainic miezul nopţii bate,
Iisus coboară pe pământ;
Din piepturile voastre-nsângerate
Răsună Imnul Învierii Sfânt.
Smulgeţi-vă din ceata celor răi,
Intraţi în cinul oastei creştineşti,
Priviţi spre Porţile Împărăteşti,
Căci cei din urmă fi-vor cei dintâi.
"Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul."
Pe drumul veşniciei tu te-ai dus
Şi ne-ai lăsat ca testament iubirea
Vestită de-Împăratul Iisus:
În ea găsi-vom pururi fericirea.
Te-ai dus şi ne-ai lăsat în urma ta
Nădejdea revederii-n Paradis,
Mereu vei fi cu noi şi-om aştepta
Să ne-ntâlnim cu sufletul deschis.
Ne-ndemni pe cei ce-n viaţă am rămas:
Luptaţi uniţi şi în acelaşi pas,
Zidiţi lui Dumnezeu altare sfinte,
Păşiţi pe Calea Vieţii înainte!
....................................
Imnul biruinţei
Chinuiţi şi-nfometaţi
Înfruntăm urgii,
Stăm crucificaţi,
Transformaţi în torţe vii.
Se smulge neamul din suferinţă,
Nădejdea şi-o ridică la Cruce,
Mihai Arhanghelul azi îl duce
Năvalnic spre marea biruinţă.
Din zbuciumul şi suferinţa noastră
Se-nalţă-n zarea albastră
Ca o catapeteasmă-n sărbătoare
Imnul biruinţei legionare.
......................................
Trăiesc flămând
Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie,
Frumoasă ca un crin din Paradis,
Potirul florii e mereu deschis
Şi-i plin cu lacrimi şi cu apă vie;
Potirul florii e o-mpărăţie.
Când răii mă defaimă şi mă-njură
Şi-n clocot de mânie ura-şi varsă,
Potirul lacrimilor se revarsă
Şi-mi primeneşte sufletul de zgură,
Atunci Iisus de mine mult Se-ndură.
Sub crucea grea ce mă apasă sânger
Cu trupu-ncovoiat de neputinţă,
Din când în când din cer coboar-un înger
Şi sufletul mi-l umple cu credinţă;
M-apropii tot mai mult de biruinţă.
Mă plouă-n taină razele de soare,
Iisus m-adapă-n veci cu Apă Vie,
Grăuntele zvârlit în groapă-nvie
Cu haina îmbrăcat, de sărbătoare;
Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie.
Refren: Sub flacăra iubirii arzătoare
Din zori de zi şi până-n noapte-aştept,
Te chem şi noaptea, ghemuit cu capu-n piept:
Iisuse, Iisuse!
Încet mă mistui, ca o lumânare.
....................................................
Imnul învierii
Vă cheamă Domnul slavei la lumină,
Vă cheamă mucenicii-n veşnicii,
Fortificaţi Biserica Creştină
Cu pietre vii zidite-n temelii.
Refren: Veniţi, creştini, luaţi Lumină,
Cu sufletul senin, purificat!
Veniţi, flămânzi, gustaţi din Cină,
E Nunta Fiului de Împărat!
Să crească-n inimile noastre-nfrânte
Un om născut din nou, armonios,
Pe chipurile voastre să Se-mplânte
Pecetea Domnului Iisus Hristos.
Un clopot tainic miezul nopţii bate,
Iisus coboară pe pământ;
Din piepturile voastre-nsângerate
Răsună Imnul Învierii Sfânt.
Smulgeţi-vă din ceata celor răi,
Intraţi în cinul oastei creştineşti,
Priviţi spre Porţile Împărăteşti,
Căci cei din urmă fi-vor cei dintâi.
"Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul."
Valeriu Gafencu - Viaţa şi chinurile închisorilor comuniste - Sfântul închisorilor
"Ateismul va fi învins, dar sa fiţi atenţi cu ce va fi înlocuit!" Valeriu Gafencu
Fenomenul Piteşti - Parte din Istoria României
EXPERIMENTUL PITEŞTI
Petrecut între 1949 şi 1951, "fenomenul Piteşti" este explicat pentru prima dată exclusiv prin prisma victimelor, documentele făcând obiectul unui proiect complementar şi premergător, lucrarea "Fenomenul Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate", apărută la Polirom, scrisă de cercetătorul Alin Mureşan, care este şi scenaristul filmului.
Care sunt limitele suferinţei şi alte umilinţei? Dar ale bestialităţii? Cum te poţi transforma din victimă în călăul aproapelui? Răspunsurile la aceste întrebări sunt miza filmului documentar "Demascarea", care aduce, în premieră, într-un cadru comun, mărturiile a opt dintre foştii deţinuţi politici care au fost victime ale cumplitului experiment.
Filmul mai marchează şi o altă premieră: imortalizează îmbrăţişarea dintre o victimă şi unul dintre cei ce l-au bătut, victimă transformată, sub imperiul ororilor, în călău.
"Unii au afirmat că au trăit cu sora sau cu mama".
Scopul esenţial al aşa-zisei reeducări de la Piteşti a fost, după cum reiese şi din documente, şi din mărturiile victimelor, distrugerea morală a deţinuţilor, dărâmarea sistemului lor de valori. Totul pentru a face posibilă naşterea "omului nou", propovăduit de ideologia comunistă.
Inca din liceu Eugen Turcanu, cauta sa-si satisfaca dorinta de putere si gruparile de tineret legionar i se par cele mai apte pentru scopul pe care, constient sau nu, il urmareste. Face deci parte, prin 1940-1941, din Fratiile de Cruce. Foarte putin timp, deoarece, imediat ce legionarii intra in ilegaliate (1947-1948 momentul interzicerii partidelor), rupe orice legatura cu ei: n-are nici o vocatie de a infrunta persecutiile. Dimpotriva, imediat dupa 23 august, Turcanu este printre primii care se inscriu in partidul comunist. La 15 mai 1948, intr-una din acele mari nopti politienesti cand dubele circulau de-a lungul Romaniei pana in zori, unul dintre tinerii de la Centrul Studentesc Iasi marturiseste la Securitate, sub tortura, ca la o intalnire cu Bogdanovici(legionar care isi continuase activitatea si in ilegalitate), prin 1945-1946, ar fi luat parte si Turcanu. Si e de-ajuns ca acesta sa fie arestat si inchis la Suceava, pentru 7 ani. Turcanu a fost luat din inchisoare pentru cateva zile si dus la Ministrul de Interne pentru intrevederi directe cu generalul Nikolski, spre a pune la punct stilul de reeducare.
Prima etapă era "împrietenirea", arată intervievaţii din filmul lui Mărgineanu. "După câteva luni în care te descătuşai povestind pe cine ai mai lăsat «afară», pe cine nu ai denunţat, venea demascarea", spune Nicolae Purcărea, unul dintre deţinuţi.
"Asta era aşa-zisa demascare exterioară. Un băiat şi-a adus astfel şi tatăl, şi fratele în închisoare", completează Gheorghe Stănică.
"Ajungeai să fabulezi, să spui despre părinţi că au fost..., despre prieteni, cunoştinţe că au fost..., despre fete că sunt depravate... La un moment dat nu mai ştiai care este adevărul. Ajungeai la contradicţii, pentru care Ţurcanu te bătea îngrozitor", explică Purcărea. "Ce m-a impresionat cel mai mult a fost că unii au recunoscut, de fapt au afirmat, că au trăit cu sora sau cu mama. Erau lucruri ce scapă minţii mele", spune Petre Cojocaru.
Măcelul din ziua de "Sfântul Nicolae"
Cartierul general al reeducării era Camera 4 spital a închisorii, unde au fost repartizaţi de ţi nuţi aflaţi în diverse faze ale reeducării. Cei care trecuseră de primele faze au păstrat însă cu sfinţenie secretul, până când, prin "împrietenire" şi "mărturisiri", i-au vulnerabilizat pe nou-veniţi.
La comanda liderului reeducării, Eugen Ţurcanu, el însuşi deţinut, vechii locatari ai celulei s-au dezlănţuit cu bâtele ascunse pe sub priciuri asupra celor nou-veniţi. "Era ziua de Sfântul Nicolae, când a apărut Ţurcanu, într-o şubă mare: «Bandiţilor, să faceţi demascarea!». Am fost înconjuraţi şi loviţi din toate părţile. Cine ne da loviturile? Prietenii noştri, fraţii noştri. A durat câteva ore. Pe jos a rămas un lac de sânge", rememorează Nicolae Purcărea. "Am văzut o mişcare fulgerătoare, ca un vârtej. M-au lovit la carotidă şi nu am mai ştiut nimic", povesteşte Dan Lucinescu, care a fost arestat la 20 de ani, când era student la două facultăţi, în Iaşi.
Tortura, cale spre Dumnezeu
Unul dintre cei care s-au transformat din victime în călău a fost Tudor Stănescu, astăzi călugăr. Iar una dintre victimele sale a fost Constantin (Tache) Rodas, care a avut însă puterea să-l ierte: "Cea mai grea a fost lovitura pe cap cu funia, mai ţii minte? Mă gândeam că pot să mă lovească oriunde, dar nu la cap, ca să nu înnebunesc".
Bătrânul călugăr nu-şi aminteşte, însă îşi cere iertare. Iertarea vine, neaşteptată. Pentru că torturile au fost pentru cel bătut o metodă de întărire a credinţei: "Le-am mulţumit la toţi cei care m-au bătut şi i-am întâlnit după".
Credinţa l-a ajutat şi pe Nicolae Purcărea să supravieţuiască infernului, deşi la un moment dat, zice, a înnebunit: "Atâta m-au bătut că nu mai aveau ce face cu mine. Atunci m-au băgat în hârdăul cu murdării şi m-au «botezat». Se zicea că de demascare nu puteai scăpa. Ori cedai, ori mureai. Exista însă şi a treia cale, aceea de a înnebuni. Am trăit-o eu. Câtva timp nu am mai ştiut de mine".
Într-un acces de disperare, Gelu Gheorghiu şi-a tăiat venele, ajungând astfel şi el în aşa-zisul colţ al nebunilor. "Ţin minte că a venit Ţurcanu la mine şi mi-a zis: «Nu mori când vrei tu», spune acum Gelu Gheorghiu.
BESTIA
Şi el deţinut politic, Eugen Ţurcanu a fost protagonistul reeducării de la Piteşti din dorinţa de a se reabilita în ochii comuniştilor. Complicii săi au fost şefii Securităţii
Născut în Bucovina, Eugen Ţurcanu a fost arestat pe când era student la Facultatea de Drept din Iaşi, membru al Partidului Comunist. Motivul: ascunsese faptul că soţia sa era fiica unui comandant legionar şi propria apartenenţă în adolescenţă la o organizaţie de tineret legionară.
Condamnat la şapte ani de închisoare, dar dornic de a se reabilita în ochii comuniştilor, Ţurcanu a propus Securităţii să iniţieze "reeducarea", ceea ce s-a şi întâmplat la Suceava, primul penitenciar în care a fost închis. "La Siguranţa Iaşi citise într-un ziar o declaraţie a ministrului de interne Teohari Georgescu, care spunea că penitenciarele trebuie să devină institute de reeducare. Ţurcanu credea că se putea realiza cu ajutorul unor elemente care, lămurite din punct de vedere politic, vor părăsi organizaţiile din care fac parte", spune Alin Mureşan în lucrarea sa.
"Fizic, era un om bine făcut. Cu o înălţime peste medie, nişte umeri largi şi o forţă în mâini incredibilă. Avea o palmă ca o lopată. Am văzut cum l-a prins pe unul de gât şi l-a ţinut ridicat, în mână", îl descrie Emil Sebeşan. Aroganţa era o altă caracteristică. "Era stăpânul a tot ce vieţuia acolo. Era şi un tip de o inteligenţă sclipitoare. Doar că diabolică", punctează Nicolae Purcărea.
De multe ori Ţurcanu tortura prin intermediari, alteori îşi bătea însă direct colegii de detenţie. Tache Rodas a fost una dintre victimele sale predilecte după ce a trădat marea cauză a demascării prin deconspirarea secretului.
"A făcut din el un morman de carne vie. I-a pus un sac în cap şi l-a plimbat prin toată camera. L-au omorât. Aşa am crezut. Nu ştiu cum a scăpat cu viaţă", spune Nicolae Purcărea. În urma bătăii, Tache Rodas a rămas surd.
Eugen Ţurcanu
Blasfemia, culmea ororilor
Torturile imaginate de Ţurcanu nu constau doar în violenţă. "Bătaia îţi provoca o sete teribilă. Şi atunci fie îţi dădea să bei urina proprie, dacă îţi dădea voie, fie pe a altora. Când trebuia să-ţi faci necesităţile, te punea să ţi le faci în gamelă. La 12.00 venea masa. Polonicul era de capacitatea unei gamele şi, dacă în aceasta erau necesităţile, surplusul dădea pe dinafară. Înfometaţi cum eram, preferam să ne mâncăm necesităţile înainte şi să mâncăm supa ca atare", povesteşte un alt deţinut, Emil Sebeşan.
Nici măcar acesta nu era apogeul umilinţei. Ci blasfemia. "De Paşti, un student la Teologie a adunat tot săpunul ce l-a găsit. Nu ştiam pentru ce. A făcut din el drept cruce un organ sexual, imitat perfect. S-a apucat apoi să facă cuminecătură. Trebuia să mergi să pupi acel organ, în loc de cruce, şi drept cuminecătură îţi dădea pe vârf de lingură nişte fecale", mai spune Sebeşan.
sursa: EVZ.ro
sursa: Fenomenul Pitesti de Virgil Ierunca
Petrecut între 1949 şi 1951, "fenomenul Piteşti" este explicat pentru prima dată exclusiv prin prisma victimelor, documentele făcând obiectul unui proiect complementar şi premergător, lucrarea "Fenomenul Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate", apărută la Polirom, scrisă de cercetătorul Alin Mureşan, care este şi scenaristul filmului.
Care sunt limitele suferinţei şi alte umilinţei? Dar ale bestialităţii? Cum te poţi transforma din victimă în călăul aproapelui? Răspunsurile la aceste întrebări sunt miza filmului documentar "Demascarea", care aduce, în premieră, într-un cadru comun, mărturiile a opt dintre foştii deţinuţi politici care au fost victime ale cumplitului experiment.
Filmul mai marchează şi o altă premieră: imortalizează îmbrăţişarea dintre o victimă şi unul dintre cei ce l-au bătut, victimă transformată, sub imperiul ororilor, în călău.
"Unii au afirmat că au trăit cu sora sau cu mama".
Scopul esenţial al aşa-zisei reeducări de la Piteşti a fost, după cum reiese şi din documente, şi din mărturiile victimelor, distrugerea morală a deţinuţilor, dărâmarea sistemului lor de valori. Totul pentru a face posibilă naşterea "omului nou", propovăduit de ideologia comunistă.
Inca din liceu Eugen Turcanu, cauta sa-si satisfaca dorinta de putere si gruparile de tineret legionar i se par cele mai apte pentru scopul pe care, constient sau nu, il urmareste. Face deci parte, prin 1940-1941, din Fratiile de Cruce. Foarte putin timp, deoarece, imediat ce legionarii intra in ilegaliate (1947-1948 momentul interzicerii partidelor), rupe orice legatura cu ei: n-are nici o vocatie de a infrunta persecutiile. Dimpotriva, imediat dupa 23 august, Turcanu este printre primii care se inscriu in partidul comunist. La 15 mai 1948, intr-una din acele mari nopti politienesti cand dubele circulau de-a lungul Romaniei pana in zori, unul dintre tinerii de la Centrul Studentesc Iasi marturiseste la Securitate, sub tortura, ca la o intalnire cu Bogdanovici(legionar care isi continuase activitatea si in ilegalitate), prin 1945-1946, ar fi luat parte si Turcanu. Si e de-ajuns ca acesta sa fie arestat si inchis la Suceava, pentru 7 ani. Turcanu a fost luat din inchisoare pentru cateva zile si dus la Ministrul de Interne pentru intrevederi directe cu generalul Nikolski, spre a pune la punct stilul de reeducare.
Prima etapă era "împrietenirea", arată intervievaţii din filmul lui Mărgineanu. "După câteva luni în care te descătuşai povestind pe cine ai mai lăsat «afară», pe cine nu ai denunţat, venea demascarea", spune Nicolae Purcărea, unul dintre deţinuţi.
"Asta era aşa-zisa demascare exterioară. Un băiat şi-a adus astfel şi tatăl, şi fratele în închisoare", completează Gheorghe Stănică.
"Ajungeai să fabulezi, să spui despre părinţi că au fost..., despre prieteni, cunoştinţe că au fost..., despre fete că sunt depravate... La un moment dat nu mai ştiai care este adevărul. Ajungeai la contradicţii, pentru care Ţurcanu te bătea îngrozitor", explică Purcărea. "Ce m-a impresionat cel mai mult a fost că unii au recunoscut, de fapt au afirmat, că au trăit cu sora sau cu mama. Erau lucruri ce scapă minţii mele", spune Petre Cojocaru.
Măcelul din ziua de "Sfântul Nicolae"
Cartierul general al reeducării era Camera 4 spital a închisorii, unde au fost repartizaţi de ţi nuţi aflaţi în diverse faze ale reeducării. Cei care trecuseră de primele faze au păstrat însă cu sfinţenie secretul, până când, prin "împrietenire" şi "mărturisiri", i-au vulnerabilizat pe nou-veniţi.
La comanda liderului reeducării, Eugen Ţurcanu, el însuşi deţinut, vechii locatari ai celulei s-au dezlănţuit cu bâtele ascunse pe sub priciuri asupra celor nou-veniţi. "Era ziua de Sfântul Nicolae, când a apărut Ţurcanu, într-o şubă mare: «Bandiţilor, să faceţi demascarea!». Am fost înconjuraţi şi loviţi din toate părţile. Cine ne da loviturile? Prietenii noştri, fraţii noştri. A durat câteva ore. Pe jos a rămas un lac de sânge", rememorează Nicolae Purcărea. "Am văzut o mişcare fulgerătoare, ca un vârtej. M-au lovit la carotidă şi nu am mai ştiut nimic", povesteşte Dan Lucinescu, care a fost arestat la 20 de ani, când era student la două facultăţi, în Iaşi.
Tortura, cale spre Dumnezeu
Unul dintre cei care s-au transformat din victime în călău a fost Tudor Stănescu, astăzi călugăr. Iar una dintre victimele sale a fost Constantin (Tache) Rodas, care a avut însă puterea să-l ierte: "Cea mai grea a fost lovitura pe cap cu funia, mai ţii minte? Mă gândeam că pot să mă lovească oriunde, dar nu la cap, ca să nu înnebunesc".
Bătrânul călugăr nu-şi aminteşte, însă îşi cere iertare. Iertarea vine, neaşteptată. Pentru că torturile au fost pentru cel bătut o metodă de întărire a credinţei: "Le-am mulţumit la toţi cei care m-au bătut şi i-am întâlnit după".
Credinţa l-a ajutat şi pe Nicolae Purcărea să supravieţuiască infernului, deşi la un moment dat, zice, a înnebunit: "Atâta m-au bătut că nu mai aveau ce face cu mine. Atunci m-au băgat în hârdăul cu murdării şi m-au «botezat». Se zicea că de demascare nu puteai scăpa. Ori cedai, ori mureai. Exista însă şi a treia cale, aceea de a înnebuni. Am trăit-o eu. Câtva timp nu am mai ştiut de mine".
Într-un acces de disperare, Gelu Gheorghiu şi-a tăiat venele, ajungând astfel şi el în aşa-zisul colţ al nebunilor. "Ţin minte că a venit Ţurcanu la mine şi mi-a zis: «Nu mori când vrei tu», spune acum Gelu Gheorghiu.
BESTIA
Şi el deţinut politic, Eugen Ţurcanu a fost protagonistul reeducării de la Piteşti din dorinţa de a se reabilita în ochii comuniştilor. Complicii săi au fost şefii Securităţii
Născut în Bucovina, Eugen Ţurcanu a fost arestat pe când era student la Facultatea de Drept din Iaşi, membru al Partidului Comunist. Motivul: ascunsese faptul că soţia sa era fiica unui comandant legionar şi propria apartenenţă în adolescenţă la o organizaţie de tineret legionară.
Condamnat la şapte ani de închisoare, dar dornic de a se reabilita în ochii comuniştilor, Ţurcanu a propus Securităţii să iniţieze "reeducarea", ceea ce s-a şi întâmplat la Suceava, primul penitenciar în care a fost închis. "La Siguranţa Iaşi citise într-un ziar o declaraţie a ministrului de interne Teohari Georgescu, care spunea că penitenciarele trebuie să devină institute de reeducare. Ţurcanu credea că se putea realiza cu ajutorul unor elemente care, lămurite din punct de vedere politic, vor părăsi organizaţiile din care fac parte", spune Alin Mureşan în lucrarea sa.
"Fizic, era un om bine făcut. Cu o înălţime peste medie, nişte umeri largi şi o forţă în mâini incredibilă. Avea o palmă ca o lopată. Am văzut cum l-a prins pe unul de gât şi l-a ţinut ridicat, în mână", îl descrie Emil Sebeşan. Aroganţa era o altă caracteristică. "Era stăpânul a tot ce vieţuia acolo. Era şi un tip de o inteligenţă sclipitoare. Doar că diabolică", punctează Nicolae Purcărea.
De multe ori Ţurcanu tortura prin intermediari, alteori îşi bătea însă direct colegii de detenţie. Tache Rodas a fost una dintre victimele sale predilecte după ce a trădat marea cauză a demascării prin deconspirarea secretului.
"A făcut din el un morman de carne vie. I-a pus un sac în cap şi l-a plimbat prin toată camera. L-au omorât. Aşa am crezut. Nu ştiu cum a scăpat cu viaţă", spune Nicolae Purcărea. În urma bătăii, Tache Rodas a rămas surd.
Eugen Ţurcanu
Blasfemia, culmea ororilor
Torturile imaginate de Ţurcanu nu constau doar în violenţă. "Bătaia îţi provoca o sete teribilă. Şi atunci fie îţi dădea să bei urina proprie, dacă îţi dădea voie, fie pe a altora. Când trebuia să-ţi faci necesităţile, te punea să ţi le faci în gamelă. La 12.00 venea masa. Polonicul era de capacitatea unei gamele şi, dacă în aceasta erau necesităţile, surplusul dădea pe dinafară. Înfometaţi cum eram, preferam să ne mâncăm necesităţile înainte şi să mâncăm supa ca atare", povesteşte un alt deţinut, Emil Sebeşan.
Nici măcar acesta nu era apogeul umilinţei. Ci blasfemia. "De Paşti, un student la Teologie a adunat tot săpunul ce l-a găsit. Nu ştiam pentru ce. A făcut din el drept cruce un organ sexual, imitat perfect. S-a apucat apoi să facă cuminecătură. Trebuia să mergi să pupi acel organ, în loc de cruce, şi drept cuminecătură îţi dădea pe vârf de lingură nişte fecale", mai spune Sebeşan.
sursa: EVZ.ro
sursa: Fenomenul Pitesti de Virgil Ierunca
marți, 30 aprilie 2013
Arsenie Boca - Omul Lui Dumnezeu - Sfântul Ardealului
„Spunea Parintele Arsenie sa ne spovedim si împartasim mai des, ca va sosi timpul când se va lua Sfânta Liturghie la cer si nu se va mai savârsi pe pamânt. Apoi a fost arestat si dus la Canal. Când s-a întors de la Canal, l-am vizitat la manastirea Prislop. Era foarte slabit, tuns, barbierit. Mi-a atras atentia ca sunt securisti care-l urmaresc. Când l-am vizitat la Draganescu era tot urmarit de securisti si adesea era batut. Parintele mergea într-un sat distrus si se ruga la un altar a carui biserica a fost darâmata de Ceausescu. A fost urmarit de patru securisti, care l-au prins si l-au batut rau de tot. Dupa aceasta ne-a zis: „Nu va necajiti de mine, ca eu astfel ma hranesc cu mana cereasca… Mai, sa rabdati si voi prigonirile lui antihrist, ca numai prima durere o simti, restul suporti cu ajutorul lui Dumnezeu“. (Septimia Manis, 80 ani, Codlea)
luni, 29 aprilie 2013
De ce am pus si de ce am scos din Lista mea de bloguri: Mondomediatop's Blog
Am gazduit pentru mai multa vreme in Lista mea de bloguri: Mondomediatop's Blog. Mi s-a parut si inca mi se pare un blog foarte bine ancorat in realitate, chiar daca foloseste foarte multe poze fara nici o cenzura si cuvinte vulgare pana la jignirea fara nici o retinere. As vrea sa se deschida mintea oamenilor vizavi de lucrurile care se petrec in aceasta lume (politic, economic, din punct de vedere al cipurilor si de alta natura) in zilele noastre aproape indiferent de modul prin care poti ajunge la inima si mintea lor, adica badaran sau civilizat. Totusi am renuntat sa mai urmaresc acest blog, cel putin in mod oficial pentru ca alaturarea cuvintelor ce fac referire la Dumnezeu cu anumite cuvinte ce fac trimitere la organele genitale (chiar si medical vorbind) este inacceptabil.
duminică, 28 aprilie 2013
Peste mormantul tau sfant (pentru Miscarea Legionara)
Peste mormantul tau sfant
Peste mormantul tau sfant dela Putna
Lacrimi varsat-am sivoi,
Ca tara'ntreaga se sbate in lanturi,
Stefane, vino la noi!
Adu-ti pandurii, aduna-ti vultanii,
Adu-i ca noi vrem rasboiu,
De-atata jale si de durere,
Tudore, vino la noi!
Dreptatea noastra se sbate in temniti,
Romanul piere'n nevoi;
Cu teapa, astazi, te cheama Tara.
Tu, Tepes, vino la noi!
Te vrea Moldova, te cere Ardealul
Si Jiul, leagan de eroi,
Din Nistru, Tisa te cheama Tara,
Mihai, tu, vino la noi!
Mihai, Tepes, Tudor si Stefan,
Veniti din vremuri la noi.
Va cere neamul o noua jertfa;
Veniti, ca noi vrem rasboiu!
Peste mormantul tau sfant dela Putna
Lacrimi varsat-am sivoi,
Ca tara'ntreaga se sbate in lanturi,
Stefane, vino la noi!
Adu-ti pandurii, aduna-ti vultanii,
Adu-i ca noi vrem rasboiu,
De-atata jale si de durere,
Tudore, vino la noi!
Dreptatea noastra se sbate in temniti,
Romanul piere'n nevoi;
Cu teapa, astazi, te cheama Tara.
Tu, Tepes, vino la noi!
Te vrea Moldova, te cere Ardealul
Si Jiul, leagan de eroi,
Din Nistru, Tisa te cheama Tara,
Mihai, tu, vino la noi!
Mihai, Tepes, Tudor si Stefan,
Veniti din vremuri la noi.
Va cere neamul o noua jertfa;
Veniti, ca noi vrem rasboiu!
luni, 15 aprilie 2013
Macelul de la Fantana Alba
Polonezii s-au luptat pentru recunoasterea crimelor din padurea Kathynului. Ucrainienii comemoreaza foametea sau holodomorul din anii '32-33 (a fost una dintre cele mai grave catastrofe nationale ale ucrainenilor din istoria moderna, cu un numar de morti estimat la cateva milioane, n.red). Romanii nu sunt in stare sa scrie o pagina a propriului lor trecut.
"Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parintii", spunea Nicolae Iorga. Astazi e momentul sa privim in fata un episod dureros, o calatorie infernala spre libertate a unor romani aflati la granita cruda a istoriei.
1 aprilie 1941. O zi tragica, o pagina lipsa in manualele de istorie a romanilor. Cateva mii de locuitori din Bucovina de Nord au pornit spre granita arbitrar trasata de penita lui Stalin, dar drumul lor s-a transformat intr-un calvar. Niciunul nu a mai ajuns la destinatie. O rana a ramas deschisa: crimele de la Fantana Alba.
Ilie Popescu: "Tata a fost arestat in '41, nu departe de Fantana Alba. Cand a vazut ca se trage cu mitralierele a fugit, dar n-a fugit departe, ca la un moment dat grenicerii l-au prins. Si l-au dus acolo la Hliboca, l-au aruncat, l-or batut, l-or mai chinuit cat l-or mai chinuit.. Au fost prinsi 22 de persoane care s-au considerat ca au organizat Revolutia pe malurile Siretului si pe tata, era primul pe lista, primul, chipurile ca a condus revolutia din 41. Eu pana azi nu cred ca a fost asa ceva…"
Gheorghe Holovati: "Bastoi", stai! S-a uitat lumea, ca uite, ce facem, uite ca ne someaza…Nu exista sa fie nici un pericol, nu poate sa traga. Aici sunt mii de oameni, nu exista pe globul pamantului asa ceva cand ai multime de mii de oameni sa traga in noi. Ei te someaza, daca stai, stai, daca nu, nu. Numa o facut un semnal cu un drapel rosu, cand a facut semnalul ala au inceput mitralierele, am ramas incremeniti asa. Iesea flacara dintr'insa…de acolo si de acolo si de acolo…Vai de mine si de mine….o inceput lumea sa tipe. Dar in timp ce tipa de spaima, o inceput sa tipe si de gloante ca o inceput sa iasa sangele de acolo. Unul tipa, jos, culcati la pamant… Unii s-au culcat, altii fugeau…"
Sfarsitul anilor '30 a gasit Europa intr-o situatie exploziva. Se apropia cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar Romania era in centrul de interes al marilor puteri. In vara anului 1939 negocierile pentru fixarea echilibrului de forte erau in toi. La Moscova negociau atat germanii, cat si anglo-francezii, pentru a obtine de partea lor puterea ursului sovietic. Iar zarurile au fost aruncate in favoarea lui Hitler. Istoria incepea sa se scrie.
La 23 august 1939 se semneaza pactul de neagresiune germano-sovietic cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov, in fapt impartirea sferelor de influenta in Europa de Est. Pactul era insotit de un protocol aditional secret in care la punctul 3, "se atrage atentia de catre partea sovietica a interesului sau pentru Basarabia", iar partea germana "isi declara totalul sau dezinteres politic fata de aceasta zona". De aici si pana la invazie nu a mai fost decat un pas.
Profesor universitar dr. PETRE OTU - istoric militar: "Anexa aceasta secreta cuprindea Finlanda, Polonia, Tarile Baltice si, in ceea ce priveste Romania, prevedea incorporarea Basarabiei la Uniunea Sovietica. De precizat ca Bucovina nu aparea in acest document."
In 26 iunie 1940 la ora 22 si 30 de minute, ambasadorul Romaniei la Moscova, Davidescu, este chemat si I se inmaneaza o nota ultimativa la care se anexeaza o harta cu teritoriile pe care statul roman trebuie sa le abandoneze in 3 zile: Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta.
Profesor universitar dr. PETRE OTU - istoric militar: "Bucovina are un rol strategic de intrare in Europa de est si nu fusese niciodata a Rusiei pentru ca a fost administrata de curtea imperiala de la Viena. Se pare ca a existat o intelegere ca teritoriul sa nu intre in componenta URSS."
Herta sau Bucovina de Nord n-au apartinut niciodata imperiului rus si, cu toate acestea, retrasarea granitelor in 1940 a fost o formalitate. Politicienii romani au fost luati, ca de obicei, prin surprindere si a lipsit vointa de a incerca un gest de demnitate nationala. Curand, prin Dictatul de la Viena a fost rupta si o bucata din Transilvania de Nord in favoarea Ungariei hortyste si Cadrilaterul recuperate de Bulgaria.
In Uniunea Sovietica au ramas aproape 3 milioane de romani. Timp de 50 de ani s-a vorbit foarte putin despre soarta acestora. Pentru a intelege aceasta bucata de istorie complica, i-am cautat pe cei care au fost martorii evenimentelor. Vasile Ilica are 88 de ani, traieste acum in Oradea si ultimii ani si i-a dedicat scrierilor despre locurile natale din Bucovina de Nord. In 1940 avea 16 ani.
Vasile Ilica, scriitor: "Noi, populatia, habar n-aveam ce se intampla. Mai mult, armata, armata care era pe frontiera, nu a fost instiintata in timp util ca sa poata sa se retraga. Am vazut ofiteri care au fost dezarmati. Am vazut cum plangeau, pentru asta, ca tara i-a lasat in asemenea situatie."
Trupele Armatei Rosii si ale NKVD-ului, Securitatii sovietice, au ocupat cu rapiditate teritoriul luat. Multe familii au fost luate prin surprindere de aceasta desfasurare rapida a evenimentelor, cu membri de ambele parti ale noii granite: soti si sotii, parinti si frati, rude si prieteni, despartiti noua granita arbitrar trasata la Moscova.
Vasile Ilica: "Rusii au venit f bine pregatiti. Aicea, nici un soldat n-avea voie sa ia contact cu nici un localnic."
Singurii care aveau voie sa ia legatura cu localnicii erau activistii vorbitori de limba romana cu discurs pregatit de la Moscova.
Vasile Ilica: "Ca in URSS se traieste foarte bine. Ca in URSS nu mai exista inchisori. Ca URSS este cea mai avansata tara din punct de vedere stiintific.."
Dar povestile nu puteau inlocui realitatea.
Se recrutau cu forta tineri pentru munca in URSS in constructii sau mine, mancarea era rechizitionata, s-a impus o noua administratie locala loiala sovieticilor, o limba noua, problemele sociale s-au acutizat.
Gheorghe Holovati era si el elev la liceul Ferdinand din Storojinet. Acum e un pensionar de 88 de ani in Timisoara.
Gheorghe Holovati: "Chinul, necazul asta, spaima asta nu erai obisnuit dom'le, iti venea sa-ti pui streangul la gat, nu se putea trai in halul asta. Nu eram invavati sa traim, de la regimul din Romania la regimul, ca baga o spaima sa te intimideze sa bage o spaima in popor sa nu mai zica nimeni nimica. Si daca i-ai luat tot ce exista carte, tot ce exista inscris, or venit ei cu istoria lor si or luat mancarea tot. Pai fara carte si mancare l-ai nenorocit, faci din om asa ce faci dintr-o plastelina, ce vrei, aia faci."
In Bucovina de Nord traia o comunitate foarte mare de etnici germani. Acestia au primit acceptul lui Stalin sa emigreze in Germania sau Polonia ocupata de nazisti. Peste 50.000 de germani si-au vandut bunurile si au plecat ajutati de comisiile mixte sovieto-germane. In urma, romanii se uitau cu speranta.
Atunci a fost declansata o mare marsavie. Pentru a putea vedea starea de spirit din teritoriile ocupate, noile autoritati locale au inceput sa primeasca cereri de repatriere.
Sovieticii au fost luati prin surprindere: sute, mii de cereri au inceput sa curga spre autoritatile comuniste. Acestea erau depasite si ingrijorate de exodul pe care il pregateau romanii si atunci au regizat o mascarada.
Gheorghe Holovati: "Dom'le atat de puternica a fost pacaleala asta, ca s-o inscris multa lume.O trecut o luna, doua trei, nimic, nici o miscare. Nu comunica nimeni nimic."
Am plecat pe Valea Siretului sa reconstituim o poveste ramasa ca o rana deschisa pentru bucovineni. Hliboca sau Adancata cum ii era numele pe vremuri, este centrul raional, un fel de capital de judet. Impreuna cu un roman inimos din Cernauti, Vasile Tarateanu, ajungem la ziarul Monitorul de Hliboca unde il gasim pe Petro, unul dintre putinii ucrainieni care s-a aplecat asupra istoriilor de acum mai bine de 70 de ani.
In 26 martie 1941, dupa o iarna grea, populatia romaneasca din satele de pe Valea Siretului s-a adunat la raionala de partid sa ceara sa le fie admise cererile de repatriere.
Petro Christiuc: "In cladirea respectiv era sediul comitetului rational de partid. Raionala de partid, da, noua putere, toata administratie. Aici au fost aduse cererile celor care voiau sa se repatrieze. Din toate satele din zona: Patrauti, Suceveni, cu totii s-au strans aici - In aceasta piata a fost un miting. Din aceasta cladire au iesit oficialii care le-au spus ca nu au voie sa plece. Li s-a spus ca nu au voie sa plece, ca granita este inchisa. Aparusera insa altii, necunoscuti, care agitau spiritele si ii manau ca pe niste oi impreuna, dar cine au fost acesti oameni, nu se stie…"
Intre timp, zona fusese intesata de trupe ale Ministerului de Interne.
Noi nu stim nici macar ce s-a intamplat cu miile de romani din Nordul Bucovinei. Ne lipseste simtul fundamental al demnitatii nationale. Nu cautam, nu aratam responsabilitate istorica.
In acest reportaj, insa, ascultam marturii dureroase despre crima multiplicata din Nordul tarii si despre martiri fara nume. Si citim documente care, ramase secrete timp de o jumatate de secol, vorbesc cu cifre seci despre vieti disparute ori distruse.
Gheorghe Sidoreac are 89 de ani. Este unul dintre putinii supravietuitori care, in primavera lui 1941, a fost acolo.
Gheorghe Holovati, supravietuitor de la Fantana Alba: "Da da, "budiha, budihaia", o sa mergeti, o sa mergeti… Dom'le nu ne dati drumu, ne-ati inscris, ne-ati promis…nu ne dati drumul sa mergem in Romania, nu vrem sa facem altceva- vrem sa mergem sa traim mai departe in tara in care ne-am nascut. Sunt roman, suntem romani, ne-am nascut sub drapelul tricolor, vrem sa mergem in Romania. Sa traim cat om trai, sa murim acolo, sa nu murim in alta tara, in URSS."
Incurajata chiar de unii reprezentanti ai autoritatilor locale sovietice, lumea s-a adunat din nou in 1 aprilie cu dorinta de a pleca in Romania. Visul lor s-a transformat insa intr-o tragica pacaleala. Mii de localnici, civili nevinovati s-au indreaptat spre Suceveni, o localitate apropiata de granita.
Ion Sucevean este profesorul de geografie din sat. Multi dintre ai sai au pierit in timpul prigoanei staliniste: "Ei atuncea s-au intors inapoi la Suceveni, pentru ca pe la Suceveni trecea drumul care lega Suceveniul cu Fantana Alba unde era granita. Drumul care lega satele de pe Valea Siretului cu Radautiul. Au luat cruci, icoane, prapuri…Si au venit la biserica de la Suceveni, aici da, chiar aici si au pornit pe drumul calvarului."
Aici la Suceveni, in dimineata zilei de 1 aprilie, oamenii au fost partasi la o slujba, au luat prapurii din biserica si au plecat spre Romania. O procesiune impresionanta. 3-4000 de tarani, marea majoritate barbati, dar si femei, copii si batrani. In frunte aveau steaguri albe, icoane si prapuri. La 2 km de granite au fost asteptati de cuiburi de mitraliera si gropi comune.
Tatal lui Vasile Sucevean era in frunte cu o cruce mare.
Vasile Sucevean, supravietuitor al Gulagului sovietic: "Tata, cum o luat crucea din biserica, cu toata lumea aceea cat o fost s-or dus la granita. Amu acolo este o padure, dar atunci cand l-o impuscat pe tata acolo era teren gol. Si cand au ajuns ei pe terenul acela, din mitraliere au deschis focul. Prima data i-a impuscat pe cei care erau cu protestul inainte."
Gheorghe Holovati: "Iesea flacara dintr'insa…de acolo si de acolo si de acolo…Vai de mine si de mine….o inceput lumea sa tipe. Dar in timp ce tipa de spaima, o inceput sa tipe si de gloante ca o inceput sa iasa sangele de acolo. Unul tipa, jos, culcati la pamant… Unii s-au culcat, altii fugeau… Unul ii mitraliat, altul tasneste sange din el, altul traistuta cu turte care le-o luat de acasa sare nu stiu unde, altul haina, altul i-o fost gaurit, mie mi-o fost gaurit cojocelul la poale. Tata ma cauta tot timpul, ma lua in fata lui, sa il impuste pe el, sa ma salveze pe mine, unii s-or trantit jos, dar tot impuscati…"
O zi si o noapte s-au auzit impuscaturile. Sute de oameni au fost ucisi sau raniti.
Holovati: "Or fi fost cel putin 5000 de oameni. Si din astia jumatate, nu stiu, ca ii vedeai ca n-or iesit din padure, unde sa fie. El era deja in padure. Era ranit sau mort in padure… Si dupa aioa or impuscat si in noaptea aia, or impuscat cat or prins. Si acasa cand am ajuns inca se mai auzeau impuscaturi. Noi am scapat minune dumnezeiasca - ne rugam la Dumnezeu, "Doamne, D-zeule, salveaza-ne' si ne-a salvat pe amandoi, si ne-a salvat pe amandoi, si eu si tata…"
Intr-o telegrama trimisa la Moscova, Nichita Sergheevici Hrusciov, pe vremea aceea secretarul general al Partidului Comunist din Ucraina, ii raporta triumfator lui Iosif Visarionovici Stalin ca nici un roman nu a trecut granita!
Sute de romani au fost atunci aruncati in gropile comune, unii fiind inca in viata. Localnicii spun ca timp de doua zile pamantul inrosit de sange s-a miscat pana cand toti si-au dat duhul.
Petro Christiuc: "Gropile commune? Undeva pe aici, nimeni nu stie sigur unde…Insa in acest loc a existat o cruce mare din lemn si langa cateva cruci mai mici. Iar mormintele erau tot undeva pe aici - Cate unu, doi, trei- Se spune ca au fost trei gropi comune".
Dupa destramarea Uniunii Sovietice, in locul teribilei crime au fost ridicate monumente de comemorare.
Petro Christiuc: "L-am intrebat pe tatal meu de ce … Apoi brazii au crescut si veneam aici dupa ciuperci, iar bunicul meu imi spunea sa plec din acest loc, pentru ca aceste ciuperci cresc pe sangele oamenilor. Ciupercile aveau palaria oarecum rosie. Prin urmare, m-am tot gandit ce putea sa se intample in acest loc. Pe urma, am crescut, iar la scoala nimeni nu vorbea despre acele evenimente, ziarele nu scriau despre acest lucru. Oamenii scriau ca cineva a fost impuscat in aceasta zona, ca asa au fost timpurile."
La doar cativa kilometri , peste granite este manastirea Putna. Aici a fost ridicat unul dintre primele memoriale pentru cei decedati la Fantana Alba.
Parintele Dosoftei: "Chiar daca ei nu vor fi canonizati asa, formal, de catre biserica, D-zeu le stie pe fiecare si oamenii se inchina cu multa evlavie la aceasta troita."
Parintele Dosoftei: "Ce-o fi fost in sufletul oamenilor alora cand si-au parasit casa, animalele, gospodaria in care au muncit o viata intreaga…- ei paraseau ceva vazut, dar se duceau la ceva nevazut, casa nevazuta unde stiau ei ca sunt acasa. Adica tara vazuta Romania. Ei au spus ca nu iau nimic cu ei, lasam acolo toata bogatia, si aveau pt ca bucovinenii sunt vrednici de felul lor, dar nu aveau libertatea aceasta de a fi conform firii lor."
Dar ce au facut autoritatile, cele de aici si de peste granita? Cum este privit momentul in lucrarile de istorie romanesti? Cat de multe stiu tinerii ucrainieni despre istoria recenta, comuna, noua si lor?
Cosmarul supravietuitorilor de pe Valea Siretului era abia la inceput. S-au facut anchete, arestari, liste. Documentele din acea perioada sunt inca secretizate de Securitatea ucrainiana, chiar si acum dupa 70 de ani de la evenimente. Am reusit sa cercetam doar cateva dosare.
Daca Teodor sau Gheorghe Popescu au fost acuzati pentru "tradarea patriei, Uniunea Sovietica ", Ilie Vasca a fost fost acuzat ca a facut parte dintr-o grupare anti-sovietica si a incercat sa tradeze patria.
In noaptea de 12 spre 13 iunie peste 13.000 de familii de bucovineni au fost ridicate si deportate in Siberia si Kazahstan. Putini s-au mai intors.
Vasile Sucevean avea 9 ani cand a fost ridicat impreuna cu mama sa si fratele sau de 4 ani si trimisi in Kazahstan. Au ajuns acolo dupa 3 saptamani petrecute intr-un vagon de vite inghesuiti cu alte zeci de bucovineni.
Vasile Sucevean: "Ne-o dat intr-un grajd cu dormitor. Si am stat in grajdul acela vreo 3 sau 4 luni. Si dupa aceea ne-o dat o camera, eram 25 de oameni, stateam pe jos in paie. Si asa iti dadea, care lucra 450 de grame si care nu lucra, 150 de grame, ori orz ori secara ori grau. Trebuia sa rasnesti sau il uscam in oala si puneam niste apa si amestecam asa cum ai mesteca la vaca."
Vasile Sucevean: "Cautam niste susi, niste guzgani asa galbeni pe camp, soareci, sobolani, da, mergeam cu galetiile de apa si turnam unde era borta lui si el iesea din borta si noi il prindeam si il tranteam cu capul de galeata si il parleam o tara prin ce aveam paie sau fan, ca acolo e uscat, verde nu era. Purtam cu noi un ceunas, aveam de acasa un ceunas asa, il puneam asa, il fierbeam si-l mancam."
Prima iarna a fost fatala pentru mama care n-a putut rezista. Pamantul era atat de inghetat incat mortii trebuiau sa astepte primavera pana in a-si gasi linistea.
Acolo si-a pierdut si fratele care intr-o zi a disparut. Dupa 7 ani de chin Vasile s-a intors acasa unde spera si acum, dupa aproape 70 de ani, sa primeasca un semn de la Grigore, fratiorul lui bun…
Oamenii din Suceveni au ridicat un paraclis in memoria celor omorati de regimul stalinist.
Ion Sucevean: "Pe Popescu Vasile il ridica in noaptea de 14 spre 15 , pe sotia de 29 de ani si pe bunelul de 82 de ani. Si uitati-va 1, 2, 7 fetite, dintre care cea mai mare de 10 ani si cea mai mica de 2 ani si or murit cu totii in Kazahstan."
Prima atestare a Cernautiului apare in urma cu 605 ani in hrisoavele domnitorilor moldoveni. Cernauti este un oras incarcat de istorie. Intr-o cladire de acolo a studiat Mihai Eminescu.
Aici il intalnim pe Ilie Popescu, profesor universitar pensionat. De loc este din Patrauti, aproape de Fantana Alba. Tatal sau, Vasile Grijincu apare in documentele NKVD-ului. "Au fost prinsi 22 de persoane care s-au considerat ca au organizat Revolutia pe malurile Siretului si pe tata, era primul pe lista, primul, chipurile ca a condus revolutia din '41. Eu pana azi nu cred ca a fost asa ceva… Hotararea a fost ca noi sa fim arestati, tata impuscat, averea sa fie confiscata si noi sa fim deportati. Tatal sau s-a prapadit in Siberia, inainte de a fi executat. Cei care au ramas in urma, o mama cu opt copii au fost trimisi in Kazahstan."
Au ajuns intr-un bordei fara usi si geamuri la 7000 de km de casa.
Ilie Popescu, supravietuitor al Gulagului sovietic: "Stam noi oameni si inghetam, murim. Si s-o dus mama si o observant un cimitir cu cruci. Si unele erau deja putrede si cadeau. Pai acum ce sa facem, luam o cruce din aceea si s-o dus, noi in casa muream si s-o dus cu Ionica si o luat crucile acelea de jos si a zis Doamne iarta-ma, ca daca nu facem foc mor cei 8 copii. Daca ne vede cineva o sa creada ca suntem pagani, dar noi nu eram pagani, eram crestini., dar era intre moarte si viata!
Si era problema nr 1: sa aprindea, ba nu se aprindea chibritul acela. Bai oameni buni. Si tremuraiu toti fratii mei ca daca nu se aprinde ultimul bat ii gata. Mai si D-zeu a facut si s-a aprins! Si pe pereti era de 2 degete, era omat. Si o inceput sa se dezghete in bordeiul ala si o inceput sa-mi cada pe cap bucati cu lut si am inceput a plange…"
Plansul lui a fost plansul miilor de bucovineni care au supravietuit gulagului sovietic, dar au lasat acolo copilaria, tineretea, familiile…
Pe strazile din Cernauti il cunoastem pe Victor. Bulbuc Victor. El e ucrainean. Parintii au fost romani… Habar nu are de crimele impotriva romanilor.
Asculta muzica romaneasca, "populari", "manali", pentru sufletul lui. "Cel mai tare imi place Ionut Printul, io nu stiu familia lui, dar foarte multi imi place cum canta."
Tinerii ucrainieni stiu cine este Ionut Printu, dar au o vaga idee despre prigoana impotriva celor care aveau alta parere decat regimul stalinist.
Andrei este cadru universitar si, impreuna cu sotia sa Julia, accepta sa vorbeasca despre cunostiintele lor de istorie. Am aflat cu surprindere ca numele lui este…Rosculet. Si parintii lui au fost romani…
Andrei Rosculet: "Eu cred ca aceste evenimente au fost secretizate. In perioada sovietica toate documentele despre NKVD au fost secretizate. Astazi insa in Ucraina unele documente sunt desecretizate, insa nu s-a discutat foarte mult despre acest lucru. Cred ca putina lume stie despre asta. Eu sincer nu am auzit niciodata despre acest lucru, stim ca au fost omorati foarte multi oameni nevinovati, insa este posibil ca acest lucru sa se fi auzit abia recent….
L-am intrebat pe tatal meu despre acele evenimente si mi-a spus ca unchiul lui a fost deportat in Siberia si s-a intors bolnav. Din pacate nici in Romania nu s-a vorbit foarte mult despre evenimentele de acum 70 de ani. Nici un istoric nu s-a aplecat cu seriozitate asupra celor intamplate acum 70 de ani la FANTANA ALBA.."
Fost secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe si fost consilier presidential, Eugen Tomac este unul dintre putinii demnitari care stie ce a fost la Fantana Alba.
"O spun raspicat, e de neiertat faptul ca tratatam cu atat indiferenta trecutul deloc indepartat. Vorbim de romani care fara nici o vina si-au pierdut viata intr-un tragic masacru regizat de NKVD atunci cand oamenii au avut o singura dorinta, aceea de a se repatria in propria tara."
Votata de Parlament si promulgata de presedintele Romanie, din 2011 avem o lege prin care ziua de 1 Aprilie a devenit Ziua nationala de cinstire a memoriei romanilor victime ale masacrelor de la Fantana Alba si din alte zone, ale deportarilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic in Ținutul Herța, nordul Bucovinei si intreaga Basarabie.
Deputatul Eugen Tomac face demersuri pentru ca o comise de ancheta formata din istorici si din alti specialisti sa afle ce s-a intamplat la Fantana Alba: "Si mai important este sa stim cine a ordonat acest masacru. Pentru ca vorbim despre un act care nu poate fi trecut cu vedere nici acum si nici peste 100 de ani."
Vasile Tarateanu ne conduce in suburbiile Cernautiului. Intram in cea mai frumoasa localitate, intr-una dintre cele mai mari comune din regiunea Cernauti, comuna Mahala. Este una dintre comunitatile de romani care au suferit mult in timpul prigoanei staliniste. De aici, in februarie 1941, un grup numeros, aproape 500 de oameni au incercat sa treaca granita. Doar 57 au scapat de sovietici, restul au fost ucisi sau deportati.
In Mahala ajungem la tanti Aurora Bujenita. Aceasta a fost deportata in 1941 in Kazahstan. In vara tragicului an 1941 a ajuns in taiga, intr-un lagar de munca. "Cand am ajuns acolo, ne-o asezat in genunchi pe fiecare sa ne poata numara. S-o asezat si mama in genunchi, dar pentru ca fratele tare plangea o vrut sa se ridice sa-l poata clatina pentru ca pana am ajuns in poiana aia mama ma ducea de mana si bunica pe Petruta in brate. Si acolo mama s-o ridicat si acolo un soldat o atintit pusca spre dansa s-o impuste. Dar altul, nu-I padure fara uscaturi si nu-I lume fara oameni buni. O fost unu mai milios sau mai priceput si o aratat uite, ii plange copilul."
Mama, bunica si o matusa au fost trimise in padure la taiat de lemn.
Aurora: "Pentru ca mama muncea primea 400 de grame de paine. Dar ce fel de paine era, vara, toamna, cum era, daca o strangeai in mana picura apa. Dar iarna o taia cu toporul. Mama cand venea de la lucru din padure venea cu 400 de grame si se atinteau inca 4 ochisori, doi de aicea de un an ai fratelui si ai mei de 4 ani. Sa ne dea mama o farmatura de paine, cat putea mama sa imparteasca din acele 400 de g si noua sa ne dea si ea sa manance ca maine ea din nou sa poata lucra.
Daca noi am ajuns in iulie sa zic, acolo, bunica in septembrie o murit. Matusa o mai trait pana aproape primavera. Si mama cand o venit de la munca o gasit-o pe bunica moarta. No, cum sa va spun, mama ei moarta, in strainatate, nu stie limba, doi copii langa, si de aceea noaptea aceea am dormit cu bunica moarta pe pat. Si mama o trebuit a doua zi sa se duca la munca si pe bunica or incarcat-o si or dus-o la mormant obstesc. N-o avut nici mormant, nici preot…Si ii arunca asa ca pe bolovani."
Dupa doi ani au fost mutati intr-o zona mai buna. Aurora s-a dus la scoala sa invete sa scrie ruseste, mai ales ca primea si ea o bucata de paine. Fratele de 3 ani era dus la cresa, dar a ramas cu probleme dupa frigul indurat in prima iarna din taiga.
O data, mama a lipsit trei zile de la munca, a ramas in lagar sa-i faca micutului Petru masaj si bai cu apa fierbinte. Pedeapsa a fost crunta.
Aurora: "Trebuie sa te judece ca ai lipsit trei zile de la lucru. Si s-o dus mama, dimineata io m-am dus la scoala, mama l-o dus pe fratele, mama m-o rugat sa nu ne despartim. Cum om putea, dar sa am grija de fratele. Nu si-a dat seama ca o sa ne ia, ne-a si luat la casa de copii (ghitop), stie D-zeu ce-o fi fost cu noi. Si s-a dus la judecata si de acolo i-or dat 3 ani s-o duca de acolo."
Dupa 5 ani de gulag, au supravietuit si s-au intors acasa in Mahalaua Cernautiului. N-a uitat prin ce-a trecut, asa cum n-a uitat cantecele si poeziile romanesti invatate de la mama. Asa sunt toti acolo,
Zeci de mii de civili nevinovati au fost ucisi, schingiuiti, deportati pentru unica vina de a fi fost romani. Toate acestea se intamplau in timp de pace, Romania nu era in stare de razboi. Fantana Alba este o lectie de istorie si demnitate nationala ce nu trebuie sa lipseasca din manualele nici unei generatii.
Localitati martire in Bucovina de Nord:
-► Raionul Herta: Culiceni, Godinesti, Horbova, Hreatca, Mihoreni, Molnita, Ostrita, Pilpauti, Probotesti, Tarnauca
-► Raionul Hliboca: Carapciu pe Siret, Ceahor, Cupca, Dimca, Molodia, Opriseni, Puieni, Stanesti, Tereblecea, Suceveni, Iordanesti, Voloca pe Derelui, Bahrinesti
-► Raionul Noua Sulita: Boian, Buda Mare, Mahala, Stroiesti, Costiceni
-► Raionul Storojinet: Budinet, Crasna, Igesti, Patrautii de Jos, Patrautii de Sus, Storojinet Maidan, Ropcea Rosa-Cernauti, Horecea-Cernauti
sursa: Romania te iubesc, stirileprotv.ro
joi, 11 aprilie 2013
TERORISM - Definitie
Terorismul este cuvantul prin care tarile puternice isi justifica crimele impotriva altor tari sau zone sarace, prin modul de viata al cetatenilor lor, dar cu resurse gen petrol, gaze naturale, aur, diamante.
Astfel de tari sunt si:
- SUA care justifica necesitatea unui razboi la fiecare 10 ani printr-un filmulet cu multe trucaje facut la Hollywood si distribuit de media ca adevar absolut...
- Rusia care justica epurarea cecenilor...
- Israel care justifica crimele in masa impotriva palestinienilor...
Gaza este practic o mică fâşie de pâmânt de doar 360 km pătraţi (41 km lungime şi 6-12 km lățime), parte a Palestinei istorice în sudul coastei de est a Mării Mediterane, care conform înțelegerilor ce au urmat acordurilor de la Oslo este alături de o mare parte a Cisiordaniei una din cele două componente teritoriale ale entității statale aflate sub administrația de jure a Autorității Palestiniene. În acest teritoriu îngust trăiesc în jur de 1.600.000 de palestinieni, majoritatea refugiaţi şi urmaşi ai acestora, nevoiţi să-şi părăsească pământurile natale din cauza ocupaţiei israeliene.
Blocada israeliană a avut un impact negativ asupra ocupării forței de muncă, aducând rata șomajului la peste 45 de procente, suspendând peste 90 la sută din activitatea industrială. Astfel în prezent circa 80 de procente din totalul populaţiei depinde de ajutorul umanitar din străinătate. Declararea drept “entitate ostilă” a Fâșiei Gaza de către Israel a însemnat tăierea parțială a furnizării de energie electrică, combustibil, bunuri și apă. Din cauza acestor abuzuri, cardinalul Renato Martino, președintele consilului pontifical pentru justiție și pace al Vaticanului și observatorul permanent al statului papal la ONU, a făcut referire la Fâșia Gaza ca la un gigant „lagăr de concentrare”. Sursa: FrontPress.ro
De asemenea, terorismul este folosit pentru a limita si restrange drepturile propriilor cetateni, pentru a-i putea reduce la stadiul de "dobitoc ce munceste, nu gandeste"!!!
Astfel de tari sunt si:
- SUA care justifica necesitatea unui razboi la fiecare 10 ani printr-un filmulet cu multe trucaje facut la Hollywood si distribuit de media ca adevar absolut...
- Rusia care justica epurarea cecenilor...
- Israel care justifica crimele in masa impotriva palestinienilor...
Gaza este practic o mică fâşie de pâmânt de doar 360 km pătraţi (41 km lungime şi 6-12 km lățime), parte a Palestinei istorice în sudul coastei de est a Mării Mediterane, care conform înțelegerilor ce au urmat acordurilor de la Oslo este alături de o mare parte a Cisiordaniei una din cele două componente teritoriale ale entității statale aflate sub administrația de jure a Autorității Palestiniene. În acest teritoriu îngust trăiesc în jur de 1.600.000 de palestinieni, majoritatea refugiaţi şi urmaşi ai acestora, nevoiţi să-şi părăsească pământurile natale din cauza ocupaţiei israeliene.
Blocada israeliană a avut un impact negativ asupra ocupării forței de muncă, aducând rata șomajului la peste 45 de procente, suspendând peste 90 la sută din activitatea industrială. Astfel în prezent circa 80 de procente din totalul populaţiei depinde de ajutorul umanitar din străinătate. Declararea drept “entitate ostilă” a Fâșiei Gaza de către Israel a însemnat tăierea parțială a furnizării de energie electrică, combustibil, bunuri și apă. Din cauza acestor abuzuri, cardinalul Renato Martino, președintele consilului pontifical pentru justiție și pace al Vaticanului și observatorul permanent al statului papal la ONU, a făcut referire la Fâșia Gaza ca la un gigant „lagăr de concentrare”. Sursa: FrontPress.ro
De asemenea, terorismul este folosit pentru a limita si restrange drepturile propriilor cetateni, pentru a-i putea reduce la stadiul de "dobitoc ce munceste, nu gandeste"!!!
vineri, 29 martie 2013
marți, 19 martie 2013
Cine a ales curcubeul ?
Legamantul cu Noe. Curcubeul, semnul legamantului.
1. Si a binecuvantat Dumnezeu pe Noe si pe fiii lui si le-a zis: "Nasteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l stapaniti!
2. Groaza si frica de voi sa aiba toate fiarele pamantului; toate pasarile cerului, tot ce se misca pe pamant si toti pestii marii; caci toate acestea vi le-am dat la indemana.
3. Tot ce se misca si ce traieste sa va fie de mancare; toate vi le-am dat, ca si iarba verde.
4. Numai carne cu sangele ei, in care e viata ei, sa nu mancati.
5. Caci Eu si sangele vostru, in care e viata voastra, il voi cere de la orice fiara; si voi cere viata omului si din mana omului, din mana fratelui sau.
6. De va varsa cineva sange omenesc, sangele aceluia de mana de om se va varsa, caci Dumnezeu a facut omul dupa chipul Sau.
7. Voi insa nasteti si va inmultiti si va raspanditi pe pamant si-l stapaniti! "
8. Si a mai grait Dumnezeu cu Noe si cu fiii lui, care erau cu el, si a zis:
9. "Iata Eu inchei legamantul Meu cu voi, cu urmasii vostri.
10. Si cu tot sufletul viu, care este cu voi: cu pasarile, cu animalele si cu toate fiarele pamantului, care sunt cu voi, cu toate vietatile pamantului cate au iesit din corabie;
11. Si inchei acest legamant cu voi, ca nu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului si nu va mai fi potop, ca sa pustiiasca pamantul".
12. Apoi a mai zis iarasi Domnul Dumnezeu catre Noe: "Iata, ca semn al legamantului, pe care-l inchei cu voi si eu tot sufletul viu ce este cu voi din neam in neam si de-a pururi,
13. Pun curcubeul Meu in nori, ca sa fie semn al legamantului dintre Mine si pamant.
14. Cand voi aduce nori deasupra pamantului, se va arata curcubeul Meu in nori,
15. Si-Mi voi aduce aminte de legamantul Meu, pe care l-am incheiat cu voi si cu tot sufletul viu si cu tot trupul, si nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toata faptura.
16. Va fi deci curcubeul Meu in nori si-l voi vedea, si-Mi voi aduce aminte de legamantul vesnic dintre Mine si pamant si tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pamant!"
17. Si iarasi a zis Dumnezeu catre Noe: "Acesta este semnul legamantului, pe care Eu l-am incheiat intre Mine si tot trupul care este pe pamant".
18. Iar fiii lui Noe; care au iesit din corabie, erau: Sem, Ham si Iafet. Iar Ham era tatal lui Canaan.
19. Acestia sunt cei trei fii ai lui Noe si din acestia s-au inmultit oamenii pe pamant.
20. Atunci a inceput Noe sa fie lucrator de pamant si a sadit vie.
21. A baut vin si, imbatandu-se, s-a dezvelit in cortul sau.
22. Iar Ham, tatal lui Canaan, a vazut goliciunea tatalui sau si, iesind afara, a spus celor doi frati ai sai.
23. Dar Sem si Iafet au luat o haina si, punand-o pe amandoi umerii lor, au intrat cu spatele inainte si au acoperit goliciunea tatalui lor; si fetele lor fiind intoarse inapoi, n-au vazut goliciunea tatalui lor.
24. Trezindu-se Noe din ameteala de vin si afland ce i-a facut feciorul sau cel mai tanar,
25. A zis: "Blestemat sa fie Canaan! Robul robilor sa fie la fratii sai!"
26. Apoi a zis: "Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul lui Sem; iar Canaan sa-i fie rob!
27. Sa inmulteasca Dumnezeu pe Iafet si sa se salasluiasca acesta in corturile lui Sem, iar Canaan sa-i fie sluga".
28. Si a mai trait Noe dupa potop trei sute cincizeci de ani.
29. Iar de toate, zilele lui Noe au fost noua sute cincizeci de ani si apoi a murit.
sursa: Biblia; Vechiul Testament; Facerea - Intaia carte a lui Moise
Pentru a continua atacurile la adresa Lui Dumnezeu si pentru a incerca rabdarea Lui, homosexualii au fost "sfatuiti" sa-si aleaga exact acest simbol:
Atentie insa!
Sodoma si Gomora au fost sterse de pe fata pamantului pentru mult mai putin!
1. Si a binecuvantat Dumnezeu pe Noe si pe fiii lui si le-a zis: "Nasteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l stapaniti!
2. Groaza si frica de voi sa aiba toate fiarele pamantului; toate pasarile cerului, tot ce se misca pe pamant si toti pestii marii; caci toate acestea vi le-am dat la indemana.
3. Tot ce se misca si ce traieste sa va fie de mancare; toate vi le-am dat, ca si iarba verde.
4. Numai carne cu sangele ei, in care e viata ei, sa nu mancati.
5. Caci Eu si sangele vostru, in care e viata voastra, il voi cere de la orice fiara; si voi cere viata omului si din mana omului, din mana fratelui sau.
6. De va varsa cineva sange omenesc, sangele aceluia de mana de om se va varsa, caci Dumnezeu a facut omul dupa chipul Sau.
7. Voi insa nasteti si va inmultiti si va raspanditi pe pamant si-l stapaniti! "
8. Si a mai grait Dumnezeu cu Noe si cu fiii lui, care erau cu el, si a zis:
9. "Iata Eu inchei legamantul Meu cu voi, cu urmasii vostri.
10. Si cu tot sufletul viu, care este cu voi: cu pasarile, cu animalele si cu toate fiarele pamantului, care sunt cu voi, cu toate vietatile pamantului cate au iesit din corabie;
11. Si inchei acest legamant cu voi, ca nu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului si nu va mai fi potop, ca sa pustiiasca pamantul".
12. Apoi a mai zis iarasi Domnul Dumnezeu catre Noe: "Iata, ca semn al legamantului, pe care-l inchei cu voi si eu tot sufletul viu ce este cu voi din neam in neam si de-a pururi,
13. Pun curcubeul Meu in nori, ca sa fie semn al legamantului dintre Mine si pamant.
14. Cand voi aduce nori deasupra pamantului, se va arata curcubeul Meu in nori,
15. Si-Mi voi aduce aminte de legamantul Meu, pe care l-am incheiat cu voi si cu tot sufletul viu si cu tot trupul, si nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toata faptura.
16. Va fi deci curcubeul Meu in nori si-l voi vedea, si-Mi voi aduce aminte de legamantul vesnic dintre Mine si pamant si tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pamant!"
17. Si iarasi a zis Dumnezeu catre Noe: "Acesta este semnul legamantului, pe care Eu l-am incheiat intre Mine si tot trupul care este pe pamant".
18. Iar fiii lui Noe; care au iesit din corabie, erau: Sem, Ham si Iafet. Iar Ham era tatal lui Canaan.
19. Acestia sunt cei trei fii ai lui Noe si din acestia s-au inmultit oamenii pe pamant.
20. Atunci a inceput Noe sa fie lucrator de pamant si a sadit vie.
21. A baut vin si, imbatandu-se, s-a dezvelit in cortul sau.
22. Iar Ham, tatal lui Canaan, a vazut goliciunea tatalui sau si, iesind afara, a spus celor doi frati ai sai.
23. Dar Sem si Iafet au luat o haina si, punand-o pe amandoi umerii lor, au intrat cu spatele inainte si au acoperit goliciunea tatalui lor; si fetele lor fiind intoarse inapoi, n-au vazut goliciunea tatalui lor.
24. Trezindu-se Noe din ameteala de vin si afland ce i-a facut feciorul sau cel mai tanar,
25. A zis: "Blestemat sa fie Canaan! Robul robilor sa fie la fratii sai!"
26. Apoi a zis: "Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul lui Sem; iar Canaan sa-i fie rob!
27. Sa inmulteasca Dumnezeu pe Iafet si sa se salasluiasca acesta in corturile lui Sem, iar Canaan sa-i fie sluga".
28. Si a mai trait Noe dupa potop trei sute cincizeci de ani.
29. Iar de toate, zilele lui Noe au fost noua sute cincizeci de ani si apoi a murit.
sursa: Biblia; Vechiul Testament; Facerea - Intaia carte a lui Moise
Pentru a continua atacurile la adresa Lui Dumnezeu si pentru a incerca rabdarea Lui, homosexualii au fost "sfatuiti" sa-si aleaga exact acest simbol:
Atentie insa!
Sodoma si Gomora au fost sterse de pe fata pamantului pentru mult mai putin!
Cine este Emanuel ?
In Sfintele Evanghelii, Mantuitorul este numit "Iisus Hristos”. In acelasi fel este marturisit si in Simbolul de Credinta: "Cred si intr-Unul Domn Iisus Hristos“.
Iisus
Iisus este numele propriu, in vreme ce Hristos e un titlu care se refera la originea si misiunea Sa. Numele de Iisus vine de la Iesuah (Lc. 2, 21), care inseamna "Dumnezeu mantuieste”, "Domnul este mantuirea” sau "Mantuitorul”. Acest nume a fost descoperit lui Iosif in vis de catre un inger: "Maria va naste Fiu si-I vei pune numele Iisus, pentru ca El va mantui pe poporul Sau de pacate” (Matei, 1, 21). Din evanghelia Sfantului Luca (Lc. 1, 31) aflam ca si Fecioara Maria a primit porunca de a pune Mantuitorului numele Iisus: "Iata vei zamisli si vei naste fiu, caruia ii vei pune numele "Iisus“. El va fi mare si va fi chemat "Fiul Celui Preainalt“.
Hristos
Hristos este traducerea in greaca a cuvantului ebraic "Masiah“ - "Unsul". Amintim ca in Vechiul Testament regii lui Israel si arhiereii erau supusi ritualului ungerii cu untdelemn sfintit atunci cand primeau functiile respective si de aceea se numeau "unsii Domnului” (Zaharia 4, 14). Ungerea implica si primirea unor daruri speciale din partea lui Dumnezeu, necesare implinirii misiunii. Era o revarsare a Duhului Sfant peste persoana in cauza.
Iisus Insusi se identifica cu "Unsul Domnului” - Mesia, pe Care Duhul L-a uns sa propovaduiasca mantuirea (Luca 4, 18).
Emanuel
Profetul Isaia i-a dat Domnului, cu peste 700 de ani inainte de intruparea Sa, numele de Emanuel: "Iata, Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu, si vor pune numele lui Emanuel (7, 14). Acest nume inseamna "cu noi este Dumnezeu” si a fost insusit si de Sfintii Parinti. De exemplu, Sfantul Chiril al Alexandriei cand ia atitudine impotriva invataturii lui Nestorie spune: "Oricine nu recunoaste ca Emanuel este Dumnezeu Adevarat si ca Sfanta Fecioara Maria este Maica a lui Dumnezeu, deoarece a dat nastere, dupa trup, Cuvantului lui Dumnezeu devenit om, sa fie anatema“.
Daca vom tine seama de faptul ca Fiul vesnic al lui Dumnezeu a devenit Om pentru vesnicie, intelegem de ce prorocul Isaia L-a numit Emanuel. Prin acest nume a dorit sa ne descopere ca in Mantuitorul Dumnezeu si Omul sunt uniti pentru totdeauna.
...
Pe temeiul acestor marturii si dovezi, apostolii si marea majoritate a ascultatorilor Sai au crezut ca acest Iisus din Nazaret este "Cel ce trebuie sa vina" (Mt. 11, 3), Mesia cel asteptat. De aceea, mesianitatea lui Iisus face parte din marturisirea de credinta a Bisericii primare: "Cine este mincinosul, daca nu cel ce tagaduieste ca Iisus este Hristos?" (I In. 2, 22). Sfantul Chiril al Ierusalimului spune ca greseala iudeilor din vremea Mantuitorului consta tocmai in aceea ca ei, desi recunosc ca El este Iisus, nu admit ca acest Iisus este Hristos-Mesia (Cateheza X, 14).
Dar mesianitatea lui Iisus provine, pentru autorii Noului Testament, din dumnezeirea Sa. El este Mesia, ca Fiul lui Dumnezeu (Mc. 14, 61-62). Din acest punct de vedere, poate cel mai semnificativ nume al lui Iisus este "Emanuel", deoarece acesta arata ca El este insusi Dumnezeu venit in persoana in mijlocul oamenilor, ca faptele Sale sunt fapte ale revelatiei lui Dumnezeu.
Aceasta a fost credinta comuna in popor, careia Nicodim ii da expresie: "Rabi, stim ca de la Dumnezeu ai venit invatator, nimeni nu poate face aceste minuni, pe care le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el" (In, 3, 21). El a marturisit deschis: "Voua va este data taina imparatiei lui Dumnezeu" (Mc, 4, 11). El afirma ca este nedespartit de Tatal, de la Care vine si pe Care il numeste "Abba"-Parinte, si nedespartit de Sfintul Duh, pe Care il va trimite ca alt "Mangaietor" (In, 15, 26). El Se considera in unitatea lui Dumnezeu. Sfanta Treime, de aceea nimeni nu poate zice "Domn este Iisus, decat in Duhul Sfant" (I Cor. 13, 3).
sursa: crestinortodox.ro
Dintre toate numele din lume evreul, incetatenit american, a ales sa-si continuie blasfemiile la adresa Fiului lui Dumnezeu:
.jpg)
Emanuelle and the Last Cannibals (1977).jpg)
Emanuelle: Queen Bitch (1980).jpg)
Confessions of Emanuelle (1977).jpg)
Emanuelle in Bangkok (1976).jpg)
Black Emanuelle (1975).jpg)
Suor Emanuelle (1977).jpg)
Emanuelle bianca e nera (1976).jpg)
Emanuelle and the Erotic Nights (1978).jpg)
Emanuelle fuga dall'inferno (1983).jpg)
Emanuelle e Françoise le sorelline (1975).jpeg)
Yellow Emanuelle (1977).jpg)
The New Black Emanuelle (1976).jpg)
Tendre et perverse Emanuelle (1973).jpg)
Emanuelle e Lolita (1978).jpg)
Lady Emanuelle (1989).jpg)
Emanuelle Tropical (1977).jpg)
La via della prostituzione (1978) aka "Black Emanuelle in Afrika"
.jpg)
Emanuelle Goes to Dinosaur Land (2010) (TV Episode) - 30 Rock (2006) (TV Series)
Koko Emanuelle: nureta doyobi (1978)
.jpg)
Violenza in un carcere femminile (1982) aka "Emanuelle i kvindefængslet"
.jpg)
Emmanuelle (1974).jpg)
Emmanuelle on Taboo Island (1976) aka "Emanuelle - kielletyt ilot"
.jpg)
Eva nera (1976) aka "Emanuelles erotiske hemmelighed"
Annie (1976)
aka "Teenage Emanuelle"
.jpg)
Love Camp (1981) aka "Divine Emanuelle"
Velluto nero (1976)
aka "Emanuelle viciosa"
.jpg)
Emmanuelle IV (1984) aka "Emanuelle 4"
.jpg)
L'infermiera di campagna (1978) aka "Emanuelle in the Country"
.jpg)
Emanuel and the Truth about Fishes (2013).jpg)
The Dirty Seven (1983) aka "Emanuelle, Queen of the Desert"
Emmanuelle Through Time: Emmanuelle's Supernatural Sexual Activity (2011) (TV Movie)
.jpg)
Emmanuelle II (1975)Voglia di guardare (1986)
aka "Skandalöse Emanuelle - Die Lust am Zuschauen"
.jpg)
A Young Emmanuelle (1976) aka "Lettere a Emanuelle"
Emmanuelle Through Time: Emmanuelle's Sexy Bite (2011) (TV Movie)
Emmanuelle in Wonderland (2012)
.jpg)
Emmanuelle 3 (1977).jpg)
Emmanuelle: First Contact (1994) (TV Movie)Emmanuelle's Secret (1993) (TV Movie)
aka "O Segredo de Emanuelle"
Ai man niu huo bing gong fu liang (1982)
aka "Kung Fu Emanuelle"
Amore libero - Free Love (1974)
aka "The Real Emanuelle"
.jpg)
Carry on Emmannuelle (1978).jpg)
Emmanuelle 4: Concealed Fantasy (1994) (TV Movie).jpg)
Emmanuelle 3: A Lesson in Love (1994) (TV Movie).jpg)
Emmanuelle 5: A Time to Dream (1994) (TV Movie).jpg)
Emmanuelle: A World of Desire (1994) (TV Movie).jpg)
Emanuelle Meets the Wife Swappers (1973).jpg)
Emmanuelle 6 (1988).jpg)
Emmanuelle V (1987).jpg)
Emmanuelle the Private Collection: Emmanuelle vs. Dracula (2004) (TV Movie).jpg)
Emmanuelle 2000: Emmanuelle Pie (2003) (Video)Emmanuelle in Rio (2003) (TV Movie)
.jpg)
Emmanuelle 7: The Meaning of Love (1994) (TV Movie).jpg)
Forever Emmanuelle (1976)La mujer de la tierra caliente (1978)
aka "Musta Emanuelle - kuuman maan nainen"
Hot Acts of Love (1975)
aka "Le calde labbra di Emanuelle"
.jpg)
Emmanuelle's Magic (1993) (TV Movie)Emmanuelle VI (1993)
.jpg)
Emmanuelle 6: One Final Fling (1994) (TV Movie)Emmanuelle Exposed (1982)
Emmanuelle 2000: Emmanuelle in Paradise (2000) (Video)
Emmanuelle's Revenge (1993) (TV Movie).jpg)
Emmanuelle's Love (1993) (TV Movie)Lust and Desire (1973)
aka "I desideri di Emanuelle"
Emmanuelle Forever (1993) (TV Movie)
.jpg)
Emmanuel's Gift (2005).jpg)
Emmanuelle 2000: Emmanuelle's Intimate Encounters (2000) (Video).jpg)
Womanlight (1979)Emmanuelle the Private Collection: Jesse's Secret Desires (2006) (Video)
A Man for Emmanuelle (1969)
.jpg)
Emmanuelle in Soho (1981)Emmanuelle's Perfume (1993) (TV Movie)
Emmanuelle in Hong Kong (2003)
Emmanuelle 2001: Emmanuelle's Sensual Pleasures (2001) (Video)
Emmanuelle in Venice (1993) (TV Movie)
Emmanuelle 2000: Jewel of Emmanuelle (2000) (Video)
Emmanuelle 2000 (2001)
Emmanuelle Private Collection: Sexual Spells (2003) (TV Movie)
Emmanuelle 2000: Emmanuelle and the Art of Love (2000) (Video)
Emmanuelle 2000: Being Emmanuelle (2000) (Video)
.jpg)
Emmanuelle Goes to Cannes (1980)Emmanuelle Tango (2006)
Mr. Emmanuel (1944)
A Hard Look (2000) (TV Movie)
Emmanuelle y Carol (1978)
Emmanuel; si ese tiempo pudiera volver (1983)
Soft Sell: Emmanuelle in America (2007) (Video)
Emanuelo (1984)
Tokyo Emmanuelle fujin (1976)
An Erotic Success: The Making of 'Emmanuelle' (2007) (Video)
Hong Kong Emmanuelle (1977)
The Authentic Trial of Carl Emmanuel Jung (1966)
Liberate Emanuela (1984)
Emmanuelle (1968) (Short)
The Joys of Emmanuelle, Parts 1-3 (2001) (Video)
Danji geudaega yeojalaneun iyumaneulo (1990)
A Filha de Emmanuelle (1980)
Be Kind to 'Aminals' (1935) (Short)
Seoul Emmanuelle (1993)
Brown Emmanuelle (1982)
Black Emmanuelle's Groove (2007) (Video)
Pamîntul oamenilor (1967) (Short)
Tommy Emmanuel and Friends: Live from the Balboa Theatre (2011) (TV Movie)
Immanuel (2011) (Short)
O emmanouelos (1986) (Video)
Tommy Emmanuel: Center Stage (2008) (TV Movie)
Aminals I Killed Last Summer (2013) (Short)
The Theories of Immanuel Velikovsky (1964) (TV Movie)
Elon + Emmanuelle (2012) (Short)
Niemals außer Atem - Emmanuel Pahud (2006) (TV Movie)
Immanuel (2004) (Short)
Emmanuel Lewis: My Very Own Show (1987) (TV Special)
Emmanuel en Acapulco (1984)
Voyage à Paris de L.M.M. Victor Emmanuel III: Départ du cortège (1903)
Voyage à Paris de L.M.M. Victor Emmanuel III: Arrivée du cortège sur le terrain de la revue (1903)
Immanuel Perperi ja hänen vaimonsa Sofia (1971) (TV Series)
Emmanuel... La trayectoria (2008) (TV Movie)
Le Roi Victor Emmanuel III se rendant au Sénat pour la cérémonie du Serment (1900) (Short)
Silaha yeminliydim (1965)
Victor Emmanuel quitte les galéries Saint Gobain et monte dans son équipage (1902)
La consegna della bandiera fatta da S. M. il Re alla R. Nave 'Vittorio Emanuele' (1909)
Womanly Curiosity (1914) (Short)
Mama Gena's School of Womanly Arts (2005) (TV Series)
Allergy: Immunology Diagnosis-Treatment (1949)
Emmanuel en Las Vegas (1987) (TV Movie)
Emmanuelo, O Belo (1978)
Lásky Emanuela Pribyla (1971) (TV Movie)
Amazing Guitar: Frank Vignola with Tommy Emmanuel (2011) (TV Movie)
I grandi cantieri per i lavori del monumento a Vittorio Emanuele II in Roma (1910)
Amnol Sahara (1952)
Emanuel Vidovic (1989)
Unvelling of King Emanuel's Monument in Rome (1911)
Amounlah (2005) (Short)
Tommy Emmanuel C.G.P. (2010) (TV Movie)
Emmanuelle Revealed (2007) (Video)
The Immunology Knight (2009) (Short)
Öldürmeye yeminliyim (1970)
Il monumento a Vittorio Emanuele II (1911)
Rescuing Emmanuel (2009)
Bologna: Piazza Vittorio Emanuele; Bologna: Piazza Nettuno (1900)
Imagining Emanuel (2011)
Soci del Veloce Club in Piazza Vittorio Emanuele a Verona (1897)
Tokyo Emmanuelle fujin: kojin kyoju (1975)
Penser aujourd'hui, Emmanuel Levinas (1991) (TV Movie)
Varo della Emanuele Filberto a Castellammare (1898)
Sweet and Savoury with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Emmanuelle Riva lit Joseph Delteil (1979) (TV Episode)
- Un comédien lit un auteur (1979) (TV Series)
Emmanuel Church of the Nazarene Toronto (2008) (TV Episode)
- Divine Restoration (2005) (TV Series)
Emanuela, Teil 2 (2008) (TV Episode)
- SOKO Leipzig (2001) (TV Series)
Giovanna Ewbank/Joaquim Lopes/Leila e Emanuel (2011) (TV Episode)
- Estrelas (2006) (TV Series)
.jpg)
Melanie Shatzky/Kamal Imani/Elias/Remy DeLaroque (2005) (TV Episode) - ART or Something Like It! (2005) (TV Series)
Macarons with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Emmanuel Lewis (2003) (TV Episode)
- E! True Hollywood Story (1996) (TV Series)
Caetano Emanuel Viana Teles e Jorge Duílio de Menezes (1980) (TV Episode)
- Grandes Nomes (1980) (TV Series)
Hunting Emmanuelle (2006) (TV Episode)
- The Dark Side of Porn (2005) (TV Series)
Emmanuel Loi: Peine capitale (2003) (TV Episode)
- Un livre un jour (1991) (TV Series)
Emmanuel Church, Wimbledon (1996) (TV Episode)
- Sunday (1996) (TV Series)
Womanless in Waterford (II) (2010) (TV Episode)
- One Night Stand (II) (2010) (TV Series)
.jpg)
Two Women/Look Who's Talking/Angels by the Sea (1997) (TV Episode) - 60 Minutes (1968) (TV Series)
Emmanuel Horvilleur (2011) (TV Episode)
- Duro de domar (2005) (TV Series)
Amnael's Endgame: Part 2 (2005) (TV Episode) - Yu-Gi-Oh! GX (2004) (TV Series)
Emmanuelle 5 (2012) (TV Episode)
- Hagan Reviews (2011) (TV Series)
Eddi Reader and Liam O'maonlai (2006) (TV Episode)
- RocKwiz (2005) (TV Series)
Caetano Emanuel Viana Teles (1981) (TV Episode)
- Grandes Nomes (1980) (TV Series)
.jpg)
The Mystical Boudoir of Nurse Gladys Emmanuel (1985) (TV Episode) - Open All Hours (1976) (TV Series)
Emanuel & Toy (2011) (TV Episode)
- Setup Squad (2011) (TV Series)
Prom 47: Brahms Night with Bernard Haintink and Emanuel Ax (2011) (TV Episode)
- BBC Proms (2011) (TV Series)
Immanuel Kant (2008) (TV Episode)
- Denker des Abendlandes (2005) (TV Series)
Food Traditions with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Franco-Russian with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Indulgence with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Meringues and Eclairs with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Emanuel Carstens (2001) (TV Episode)
- The Chosen 7 (2001) (TV Series)
Emmanuelle 4 (2012) (TV Episode)
- Hagan Reviews (2011) (TV Series)
Family Favourites with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
.jpg)
Emmanuel (1960) (TV Episode) - Play of the Week (1959) (TV Series)
Almonds with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Breakfasts of the World with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Paris with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Sauces and Stir Frys with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Emanuel 'E-Man' Kiriakou (2011) (TV Episode)
- Pensado's Place (2011) (TV Series)
Amnael's Endgame: Part 1 (2005) (TV Episode) - Yu-Gi-Oh! GX (2004) (TV Series)
Emanuel Ortega (1999) (TV Episode)
- Totalmente (1999) (TV Series)
.jpg)
Emmanuelle Is an Angel's Whisper (1978) (TV Episode) - Lupin the 3rd (1977) (TV Series)
Emmanuel Guzman (2006) (TV Episode)
- The Daily Habit (2005) (TV Series)
Emmanuelle (1993) (TV Episode)
- Quico (1992) (TV Series)
Immun*ology (2007) (TV Episode)
- Doctor*ology (2007) (TV Series)
Emanuele Crialese (2005) (TV Episode)
- Lettre à un jeune cinéaste (2005) (TV Series)
Dr Immanuel Jakobovits (1973) (TV Episode)
- A Chance to Meet (1971) (TV Series)
.jpg)
Interview with Producer Michael Emanuel (2010) (TV Episode) - Eye on Entertainment (2005) (TV Series)
A Socotra avec Emmanuelle Béart (2005) (TV Episode)
- Rendez-vous en terre inconnue (2004) (TV Series)
Emmanuel Mouret (2008) (TV Episode)
- Ma plus belle émotion de tournage (2008) (TV Series)
Emmanuel de Waresquiel: Talleyrand, le prince immobile (2004) (TV Episode)
- Un livre un jour (1991) (TV Series)
Emmanuel Picault (2010) (TV Episode)
- Designer People (2008) (TV Series)
David Emanuel (2009) (TV Episode)
- Cash in the Celebrity Attic (2008) (TV Series)
Salted Fish with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
Emanuela, Teil 1 (2008) (TV Episode)
- SOKO Leipzig (2001) (TV Series)
Joyeux Noel with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
.jpg)
Rahm Emanuel (2006) (TV Episode) - The Daily Show with Jon Stewart (1996) (TV Series)
Slow Cooking with Emmanuel Mollois (2010) (TV Episode)
- Poh's Kitchen (2010) (TV Series)
sursa: imdb.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)